România a ajuns, sâmbătă seara, într-o situație rar întâlnită în sistemul energetic: importurile de energie electrică au depășit producția internă. La ora 19:17, țara noastră importa aproape 3.400 MW, în timp ce producția națională era de numai aproximativ 2.900 MW, potrivit datelor Transelectrica.
Situația este cu atât mai importantă cu cât vorbim despre un moment de vârf de consum al serii, când energia solară nu mai contribuia la producția națională, iar producția eoliană era aproape inexistentă.
La ora respectivă, România avea nevoie de importuri masive pentru a-și acoperi consumul. Cei aproape 3.400 MW importați au însemnat mai mult decât întreaga producție internă disponibilă în acel moment.
Și mai important este că importurile s-au apropiat de limita tehnică a capacităților de interconexiune. Potrivit datelor citate din Transelectrica, capacitatea maximă este de aproximativ 4.000 MW.
Cu alte cuvinte, România ajunsese să se bazeze într-o proporție foarte mare pe energia adusă din afara țării exact într-un moment în care producția internă era redusă.
Cernavodă oprită, hidroenergia la putere mică
Situația sistemului energetic este complicată de mai mulți factori. Centrala nucleară de la Cernavodă nu contribuia la producție în acel moment, în timp ce hidrocentralele funcționau la un nivel redus, sub 1.000 MW, pe fondul secetei și al debitelor scăzute ale apelor.
Nici vântul nu a ajutat România sâmbătă seara, producția eoliană fiind aproape inexistentă. În același timp, energia fotovoltaică dispăruse practic din mix odată cu lăsarea întunericului.
Astfel, în momentul în care sistemul avea nevoie de energie pentru consumul de seară, România nu mai putea conta pe una dintre cele mai importante surse de producție din timpul zilei, energia solară.
Gazul și cărbunele nu au acoperit golul
La ora 19:17, centralele pe gaze produceau aproximativ 1.250 MW, în timp ce producția pe cărbune era de sub 600 MW, potrivit datelor prezentate.
Situația este cu atât mai interesantă cu cât prețul energiei pe piața pentru ziua următoare era de peste 1.900 de lei/MWh în acel interval. Prin urmare, nu poate fi explicată simplu prin existența unui preț prea mic care să fi descurajat producția internă.
În aceste condiții, importurile au ajuns să acopere o parte uriașă din necesarul de energie al României.
România, dependentă de importuri în serile fără vânt
Episodul de sâmbătă seara scoate în evidență vulnerabilitatea sistemului energetic în perioadele în care mai multe surse de producție nu sunt disponibile simultan.
Fără soare, cu vânt foarte slab, hidroenergia redusă și centrala nucleară indisponibilă, România a ajuns să importe mai multă energie electrică decât producea în propriile centrale.
Iar faptul că importurile s-au apropiat de limita capacităților de interconexiune ridică o problemă importantă pentru serile în care consumul va crește, în special odată cu venirea sezonului rece.
Situația arată cât de importantă rămâne existența unor capacități de producție disponibile și flexibile pentru orele de vârf, în condițiile în care producția din sursele regenerabile poate varia foarte mult de la o oră la alta.
