Un fost salariat al Complexului Energetic Oltenia a ajuns în instanță după ce compania a refuzat să îi elibereze anumite documente privind condițiile de muncă în care și-a desfășurat activitatea. În fața Tribunalului Gorj, juriștii CE Oltenia au explicat de ce consideră că nu poate fi emisă o adeverință prin care să fie atestate condiții speciale de muncă pentru perioadele solicitate.
Procesul a avut ca obiect obligația de a face, iar fostul angajat a cerut instanței să oblige CE Oltenia să îi soluționeze cererile și să îi elibereze o adeverință privind activitatea desfășurată în condițiile prevăzute de legislația pensiilor.
În esență, fostul salariat a susținut că angajatorul trebuie să consemneze activitatea efectiv desfășurată, în timp ce stabilirea drepturilor de pensie și a eventualei încadrări în condiții speciale revine instituțiilor competente.
CE Oltenia: „Nu avea cum să lucreze efectiv în condiții speciale”
Unul dintre principalele argumente invocate de reprezentanții Complexului Energetic Oltenia a fost legat de perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001.
Compania a susținut că, la acel moment, legislația nu prevedea categoria „condiții speciale de muncă”, astfel că angajatorul nu poate elibera ulterior o adeverință care să ateste că salariatul a lucrat efectiv în astfel de condiții.
„Anterior datei de 01.04.2001, reclamantul nu avea cum să lucreze efectiv în condiții speciale, acestea nefiind prevăzute de lege”, au susținut reprezentanții CE Oltenia în întâmpinarea depusă la dosar.
Compania a explicat că perioadele lucrate anterior în grupele I și II de muncă pot fi ulterior asimilate stagiului de cotizare în condiții speciale, însă această asimilare este făcută de legiuitor și nu schimbă condițiile de muncă în care persoana a lucrat efectiv la acel moment.
„Asimilarea ulterioară a perioadelor lucrate în grupele de muncă celor lucrate în condiții speciale s-a făcut de către legiuitor”, au arătat juriștii CE Oltenia.
În opinia companiei, acest lucru nu îi permite fostului salariat să obțină o adeverință în care să fie consemnată o situație diferită de cea existentă în perioada în care acesta a lucrat.
„Această ficțiune a legii nu îndreptățește pe angajați să obțină de la angajatori adeverințe care să ateste altă situație de fapt decât cea care corespunde activității efectiv desfășurate şi dispozițiilor legale sub imperiul cărora au realizat-o”, se arată în întâmpinarea CE Oltenia.
Cine trebuie să stabilească drepturile de pensie?
Un alt argument important al companiei a fost că angajatorul nu este instituția care stabilește dacă o anumită perioadă de activitate trebuie valorificată ca stagiu în condiții speciale pentru pensie.
CE Oltenia a susținut că societatea trebuie să ateste condițiile în care salariatul a lucrat, în timp ce încadrarea acestor perioade în prevederile legislației pensiilor revine autorităților competente.
„Încadrarea salariaților în dispozițiile legale care asimilează perioadele lucrate anterior în condiții speciale de muncă revine autorităților îndreptățite să verifice îndeplinirea de către aceștia a condițiilor de pensionare, iar nu angajatorului, care atestă exclusiv condițiile în care aceștia au lucrat”, au susținut juriștii companiei.
CE Oltenia a invocat și datele existente în sistemul public de pensii, susținând că, pentru perioadele ulterioare datei de 31 martie 2001, stagiul de cotizare și punctajul sunt stabilite pe baza declarațiilor nominale și a informațiilor transmise către sistemul public de pensii.
Compania a invocat și răspunsuri de la Ministerul Muncii și Casa de Pensii
În apărarea sa, CE Oltenia a depus la dosar și două documente oficiale, respectiv un răspuns transmis de Ministerul Muncii și o adresă a Casei Naționale de Pensii Publice.
Compania a apreciat că aceste documente susțin poziția potrivit căreia solicitarea fostului angajat nu poate fi admisă în forma cerută.
Juriștii CE Oltenia au mai susținut că prevederile privind condițiile speciale trebuie aplicate strict.
„Aplicarea art. 28 lit. h din Legea nr. 360/2023 trebuie realizată strict în raport cu condițiile şi anexele acesteia, neputând fi extinsă prin analogie sau interpretare extinsă”, se precizează în întâmpinare.
În consecință, compania a cerut Tribunalului Gorj să respingă cererea fostului salariat ca neîntemeiată și nelegală.
Tribunalul Gorj: CE Oltenia trebuia să soluționeze cererea
Instanța nu a acceptat însă ca cererea să rămână nesoluționată.
Tribunalul Gorj a constatat că, pentru mai multe perioade de activitate, compania nu oferise un răspuns concret și a obligat CE Oltenia să soluționeze solicitarea.
Perioadele vizate sunt 13 iunie 1996 – 1 aprilie 2001, 1 aprilie 2001 – 31 martie 2004, 2 aprilie 2006 – 31 decembrie 2006, 23 iunie 2012 – 31 martie 2013 și 5 octombrie 2020 – 18 august 2021.
Instanța a precizat foarte clar că societatea trebuie fie să elibereze documentul solicitat, dacă apreciază că sunt îndeplinite condițiile, fie să spună explicit că activitatea nu poate fi încadrată în condiții speciale.
„Se impune ca pârâta, fie să elibereze o adeverință în care să menționeze perioadele de activitate în care reclamantul a prestat activitate în condiții speciale, fie, în măsura în care, în raport de activitatea prestată, se apreciază că locul de muncă nu poate fi încadrat în condiții speciale, să menționeze clar acest aspect în răspunsul comunicat”, au stabilit judecătorii.
Instanța nu a stabilit însă că fostul salariat a lucrat în condiții speciale. Tribunalul a lăsat această analiză în sarcina angajatorului.
„Tribunalul nu se va pronunța pe fond cu privire la condițiile de muncă în care reclamantul și-a desfășurat activitatea, fiind obligația angajatorului să analizeze acest aspect prin soluționarea, în mod concret, a cererii formulate”, se arată în sentință.
Pentru faptul că nu a soluționat integral cererea, CE Oltenia a fost obligat să îi plătească fostului salariat 900 de lei cheltuieli de judecată.
Hotărârea Tribunalului Gorj a fost pronunțată pe 29 septembrie 2026 și poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.
