Curtea Constituțională a României a amânat pentru 21 octombrie dezbaterile privind sesizarea președintelui Nicușor Dan asupra legii care modifică legislația privind decarbonizarea sectorului energetic. Miza este importantă pentru Gorj și Dolj, unde planul de închidere a capacităților pe lignit ale Complexului Energetic Oltenia este legat direct de calendarul național al decarbonizării.
CCR urma să analizeze miercuri obiecțiile de neconstituționalitate formulate de președintele României, însă dezbaterile au fost amânate pentru 21 octombrie.
Legea fusese transmisă președintelui pentru promulgare pe 7 august și modifică mecanismul prin care sunt retrase din exploatare capacitățile energetice care funcționează pe bază de lignit și huilă.
Una dintre cele mai importante prevederi este aceea că retragerea unor capacități existente este condiționată de instalarea și punerea în funcțiune a unor capacități energetice similare, cu emisii reduse de carbon.
Pentru Gorj, prevederea are o importanță deosebită în condițiile în care Complexul Energetic Oltenia se află în plin proces de restructurare și închidere etapizată a unor cariere și grupuri energetice.
Ce contestă Nicușor Dan
Președintele susține că modificările adoptate de Parlament schimbă substanțial mecanismul juridic al decarbonizării și pot afecta inclusiv obligațiile asumate de România prin PNRR.
Una dintre principalele probleme ridicate în sesizare este legată de momentul în care ar urma să fie retrase capacitățile existente.
Potrivit argumentelor președintelui, dacă închiderea unei capacități pe cărbune este condiționată de realizarea unei noi capacități cu emisii reduse de carbon, dar pentru aceasta nu există un termen maximal suficient de clar și garanții juridice privind finalizarea investiției, există riscul ca retragerea grupurilor poluante să fie amânată pe termen nedeterminat.
„Există riscul ca măsura de reducere a impactului asupra mediului să fie lipsită de caracter efectiv”, se arată în sesizare.
Președintele consideră că o asemenea modificare nu ar reprezenta doar o schimbare a modului în care este aplicată politica energetică, ci ar putea afecta eficiența cadrului legislativ destinat protecției mediului.
Miza pentru Complexul Energetic Oltenia
În Gorj, orice schimbare a legislației privind închiderea capacităților pe cărbune poate avea efecte directe asupra Complexului Energetic Oltenia, companie care are încă mii de angajați în minerit și producția de energie.
Planul de restructurare al companiei prevede reducerea treptată a activității pe lignit și retragerea unor capacități energetice, în paralel cu dezvoltarea unor noi proiecte de producere a energiei.
Tocmai această tranziție reprezintă una dintre temele aflate în centrul dezbaterii privind viitorul CE Oltenia și al locurilor de muncă din Gorj.
Legea aflată acum în analiza CCR introduce însă condiții suplimentare pentru retragerea anumitor capacități existente.
În sesizarea transmisă Curții Constituționale, Nicușor Dan susține că soluția legislativă trebuie analizată nu doar prin prisma obligațiilor europene și a PNRR, ci și prin raportare directă la Constituția României.
Protecția mediului, argumentul principal
Președintele invocă articolele 35 și 135 alineatul (2) litera e) din Constituție, referitoare la protecția mediului și la obligația statului de a asigura exploatarea resurselor naturale în concordanță cu interesul național.
În sesizare se precizează că aceste prevederi constituționale nu impun o anumită tehnologie energetică și nici un calendar exact pentru renunțarea la cărbune.
Ele stabilesc însă, potrivit argumentației prezidențiale, un standard de protecție a mediului pe care legiuitorul trebuie să îl respecte atunci când modifică mecanismele prin care este realizată această protecție.
„Aceste norme constituționale nu stabilesc un anumit model energetic și nu impun în mod direct o anumită tehnologie sau un anumit calendar de retragere a capacităților pe cărbune”, se arată în sesizare.
Președintele susține însă că, dacă noua lege face incertă sau excesiv de îndepărtată în timp reducerea efectivă a impactului asupra mediului, fără garanții suficiente pentru atingerea obiectivului, atunci poate apărea o problemă de constituționalitate.
Decizia, așteptată pe 21 octombrie
CCR nu a intrat miercuri în analiza pe fond a sesizării, dezbaterile fiind amânate pentru 21 octombrie.
Pentru Gorj, decizia este urmărită în special prin prisma viitorului Complexului Energetic Oltenia, al minelor de lignit și al grupurilor energetice care mai funcționează la termocentralele din județ și din Oltenia.
Hotărârea Curții poate avea implicații asupra modului în care va fi aplicat cadrul legislativ privind retragerea capacităților pe cărbune și asupra relației dintre închiderea acestora și punerea în funcțiune a unor noi capacități energetice.
Până la pronunțarea CCR, însă, legea rămâne în procedura constituțională, iar calendarul privind dezbaterea sesizării este stabilit pentru 21 octombrie.
