Mișcarea susținută de studenții sârbi, care a obținut majoritatea mandatelor în Parlament și urmează să formeze viitorul guvern, anunță un program ambițios de înarmare și modernizare a armatei. Cheltuielile pentru Apărare ar urma să crească treptat până la 5% din PIB, de peste două ori mai mult decât nivelul actual. Este însă bizar că una dintre primele direcții anunțate de noua putere, înainte de instalarea oficială a guvernului, este tocmai consolidarea industriei de apărare și creșterea capacităților militare.
Potrivit unui program prezentat de reprezentanții mișcării, Serbia ar urma să majoreze bugetul Apărării de la aproximativ 2-2,5% din PIB, cât reprezintă în prezent, la 3% într-o primă etapă, iar ulterior la 5%.
Propunerea a fost prezentată de Luka Ponorac, fost ofițer al armatei sârbe și reprezentant al listei electorale susținute de studenți, într-un interviu acordat televiziunii publice RTS, citat de agenția Anadolu.
Acesta a precizat că aplicarea planului va depinde de resursele financiare și de personal pe care le va găsi viitorul executiv. Potrivit lui Ponorac, programul a fost elaborat cu ajutorul unor experți sârbi în domeniul apărării și urmărește o distribuire mai eficientă a fondurilor și dezvoltarea echilibrată a tuturor categoriilor de forțe armate.
Prima direcție anunțată: mai mulți bani pentru industria de apărare
Este cel puțin surprinzător că, în contextul schimbării politice din Serbia, una dintre primele măsuri concrete prezentate de câștigătorii alegerilor se concentrează asupra industriei militare și a înzestrării armatei.
Programul prevede investiții importante în artilerie cu rachete, sisteme de apărare antiaeriană, drone, echipamente de supraveghere și tehnologii de comunicații militare.
Printre priorități se numără dezvoltarea unor sisteme de artilerie cu rază lungă de acțiune, capabile să lovească ținte aflate la distanțe de 150-300 de kilometri.
De asemenea, viitorii guvernanți propun construirea unei rețele integrate de apărare antiaeriană, care să acopere toate cele trei categorii de distanță: scurtă, medie și lungă.
Planul include și sisteme interconectate de comandă și comunicații, echipamente pentru supravegherea spațiului aerian și avertizare timpurie, precum și achiziția de drone.
O atenție specială ar urma să fie acordată Institutului Tehnic Militar, Centrului de Testare Tehnică și consiliilor de experți militari, instituții care ar trebui să aibă un rol mai important în dezvoltarea și evaluarea echipamentelor militare.
Salariile militarilor ar putea crește cu până la 30%
Programul nu vizează doar achizițiile de armament. Mișcarea studențească propune și majorarea salariilor militarilor cu 20-30%, precum și reducerea diferențelor de venituri dintre diferitele grade și funcții din armată.
Luka Ponorac a dat ca exemplu situațiile în care militarii din trupele speciale ajung să câștige mai mult decât generalii, dar și cazurile în care instructori cu experiență de la Academia Militară au salarii mai mici decât ofițerii din unitățile operative.
Diferențele sunt explicate inclusiv prin sporurile acordate în funcție de activitate și de unitatea în care lucrează militarii.
Reprezentantul listei electorale susține că armata are nevoie și de trasee profesionale mai clare, astfel încât personalul militar să aibă perspective previzibile de carieră.
În același timp, programul prevede ca serviciile de informații și securitate militară să funcționeze cu respectarea legii, iar acuzațiile privind eventuale abuzuri comise de oficiali să fie investigate.
Studenții au obținut 140 de mandate din 250
Mișcarea susținută de studenți a obținut 140 dintre cele 250 de mandate ale Parlamentului Serbiei, la alegerile anticipate din 25 octombrie. Alianța condusă de fostul președinte Aleksandar Vučić a obținut 103 mandate, potrivit rezultatelor finale confirmate de Comisia Electorală a Republicii pe 5 noiembrie.
Victoria electorală deschide calea formării unui nou guvern, după aproape doi ani de proteste antiguvernamentale.
Manifestațiile au început în noiembrie 2024, în urma tragediei de la gara din Novi Sad, unde prăbușirea copertinei a provocat moartea a 16 persoane. Protestele au fost alimentate de acuzații privind corupția și responsabilitatea autorităților pentru tragedie.
Noul Parlament nu s-a reunit încă, iar viitorul guvern nu a fost instalat oficial. În aceste condiții, rămâne de văzut în ce măsură programul de majorare a cheltuielilor militare va fi transformat în politici concrete și de unde vor proveni banii necesari.
Ținta de 5% din PIB pentru Apărare ar reprezenta o schimbare majoră de priorități bugetare pentru Serbia. Iar faptul că viitoarea putere își prezintă atât de devreme planurile de înarmare ridică o întrebare importantă: ce loc vor ocupa investițiile în armată în raport cu celelalte promisiuni făcute alegătorilor?
