O nouă inițiativă legislativă aflată în dezbatere în Parlamentul României vizează modificarea Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, cu scopul de a elimina blocajele birocratice și interpretările restrictive care au afectat mii de pensionari.
Proiectul, analizat în 2026, propune clarificări esențiale privind documentele care pot fi folosite pentru dovedirea veniturilor, dar și corectarea unor inechități legate de calculul pensiilor, inclusiv pentru cei care au lucrat în condiții grele.
Problema: adeverințe refuzate și oameni nedreptățiți
Inițiatorii proiectului explică în expunerea de motive că, în practică, casele teritoriale de pensii au refuzat numeroase adeverințe de venit, chiar dacă acestea erau emise legal.
Motivul? O interpretare strictă a legii:
„casele teritoriale de pensii au refuzat valorificarea unor adeverințe de venit eliberate de angajatori în baza fişelor de evidență a retribuțiilor/salariilor, motivând că acestea nu sunt întocmite pe baza statelor de plată”.
Această situație a creat probleme majore, mai ales pentru persoanele care au lucrat înainte de 2001, când evidențele salariale nu erau întotdeauna păstrate în formatul actual.
Citește și despre pensionările blocate la Complexul Energetic Oltenia: CE Oltenia dă afară tineri, dar blochează pensionările
Ce se schimbă concret în lege
Proiectul modifică articolul 139 din lege, stabilind clar că veniturile pot fi dovedite prin mai multe tipuri de documente:
„Venitul total lunar realizat (…) se dovedeşte prin adeverință (…) eliberată pe baza statelor de plată sau a fişelor de evidență a retribuțiilor/salariilor (…) de către angajatori, deținătorii legali de arhive sau operatorii economici autorizați”.
Mai mult, modificările aduse Anexei nr. 6 elimină orice dubiu:
„În situația în care statele de plată nu mai există (…) fişele de evidenţă a retribuțiilor/salariilor (…) sunt recunoscute ca documente justificative valide, având aceeaşi valoare probatorie”.
De ce era nevoie de această clarificare
Inițiatorii explică faptul că fișele de evidență salarială au fost documente oficiale și legale, folosite în trecut pentru calculul veniturilor:
„Fişele de evidență (…) au fost documente legale (…) reflectând fidel veniturile brute realizate”.
Cu toate acestea, lipsa unei precizări explicite în lege a dus la refuzuri administrative și situații absurde, în care persoane care își puteau dovedi veniturile nu beneficiau de recalcularea corectă a pensiei.
Impactul: pensii calculate mai corect și mai puține procese
Modificările propuse urmăresc:
- eliminarea discriminărilor între pensionari
- aplicarea unitară a legii
- reducerea litigiilor dintre cetățeni și casele de pensii
După cum se arată în document:
„Modificările propuse asigură coerența internă a actului normativ, elimină discriminările şi reduc litigiile.”
Un aspect important: proiectul nu aduce costuri suplimentare pentru stat:
„nu generează un impact bugetar suplimentar (…) nici asupra Bugetului asigurărilor sociale de stat”.
Legătura cu munca în condiții grele
În paralel, inițiativa legislativă este parte a unui context mai larg de corectare a inechităților din sistem. Proiectul aflat în dezbatere vizează și recunoașterea unor perioade suplimentare acordate pentru munca în condiții deosebite sau speciale ca stagii contributive.
Această schimbare ar putea influența direct:
- valoarea pensiei
- vechimea în muncă recunoscută
- drepturile celor care au lucrat în medii dificile
De ce se cere adoptarea în regim de urgență
Inițiatorii solicită procedură de urgență, argumentând că este nevoie de intervenție rapidă:
„Procedura de urgență este necesară pentru a asigura o implementare rapidă și unitară (…) și pentru a asigura egalitate de tratament între toți beneficiarii”.
Dacă va fi adoptată, această modificare ar putea rezolva una dintre cele mai frecvente probleme din sistemul de pensii: imposibilitatea valorificării unor venituri reale din cauza birocrației.
Pentru mulți români, mai ales cei cu vechime mare în muncă, schimbarea ar putea însemna pensii mai corecte și recunoașterea integrală a muncii depuse de-a lungul anilor.
Inițiatori sunt parlamentarii PNL: Andrei Alexandru-Ioan, Andronache Gabriel, Baciu Romică-Andrei, Bode Lucian Nicolae, Burduja Sebastian-Ioan, Cadar Răzvan-Olimpiu, Ciobotaru Dragoş-Fănică, Cotinescu Ilie-Aurelian, Cruşoveanu Marian, Fechet Mircea, Gal Călin-Graţian, Huţucă Bogdan-Iulian, Iordache Ion, Matei Aneta, Moş Patricia-Simina-Arina, Năcuţă Sorin, Neacşu Andreea-Firuţa, Oprea Octavian, Pandea Ciprian, Pistru-Popa Simona-Geanina, Roman Florin-Claudiu, Roşca Mircea, Rusu Sebastian-Mihai, Scarlat George, Stănescu Vetuţa, Stroe Ionuţ-Marian, Şerban George Cătălin, Teslariu Andrei-Ionuţ, Turcan Raluca, Ţiplea Dumitru, Vela Ion-Marcel.
Comments 1