În România anului 2026, întrebarea nu mai este doar „cine sapă în albiile râurilor?”, ci mai ales „cine permite să se sape și în ce condiții?”. O întrebare incomodă, dar esențială, într-un domeniu în care controalele par să fi venit abia după ani de toleranță și complicități.
Realitatea din teren, confirmată inclusiv de investigațiile emisiunii România, te iubesc!, arată un sistem în care exploatările de agregate minerale au funcționat mult timp la limita legii sau dincolo de ea, sub privirile autorităților.
Un sistem în care „presiunea nu e politică… dar există”
Șeful Sistemului de Gospodărire a Apelor Gorj, Claudiu Vijulan, aflat în funcție din 2022, susține public că legea trebuie respectată. Însă, în momentul în care discuția ajunge la anumite firme din județ, tonul se schimbă.
„Presiune nu a fost din punct de vedere politic, a fost altfel… Vreți să vă spun adevărul…”, spune acesta, coborând vocea și indicând o societate de pe lista balastierelor din Gorj.
Aceeași firmă este acuzată de actualul șef al inspecției că ar fi produs „cel mai mare dezastru pe râul Jiu”, sub pretextul unor lucrări de decolmatare desfășurate ani la rând în același perimetru.
„Au săpat și sub talveg… Au exploatat și din maluri”, afirmă Ionică Ștefan, șeful inspecției ABA Jiu, descriind practici care depășesc cu mult limitele legale.
Negări și legături incomode
De cealaltă parte, patronul uneia dintre balastiere, Mihai Lilă, respinge acuzațiile:
„Nu, nu am consumat peste 1 metru cub față de autorizația pe care am avut-o.”
Însă ancheta scoate la iveală conexiuni sensibile. Omul de afaceri este asociat într-o companie din domeniul energiei verzi care apare în declarația de interese a deputatului Mihai Weber, președinte al PSD Gorj și șef al Comisiei de apărare din Camera Deputaților.
Deputatul respinge orice implicare:
„Nu a fost niciun fel de influență. Dacă ar fi vreo probă, nu am intervenit sub nicio formă.”
Totuși, relațiile de afaceri ridică întrebări legitime într-un context în care deciziile administrative și controalele se intersectează cu interese economice și politice.
Decolmatare sau exploatare mascată?
În mai multe puncte din Gorj, ceea ce pe hârtie apare drept „decolmatare” pare, în realitate, exploatare intensivă de agregate.
La Hobița, în comuna Peștișani, într-o zonă simbolică – locul natal al lui Brâncuși – se lucrează pe zeci de hectare. Inspectorii au descoperit un mecanism simplu, dar eficient: un șanț și o conductă care evacuează apa, permițând astfel săpături mai adânci decât limita legală de 3,5 metri.
Amenda aplicată: 40.000 de lei. Întrebarea rămâne: cât s-a câștigat în realitate?
Dosare penale, controale și o „trezire” târzie
După ani în care activitatea a fost slab controlată, lucrurile par să se fi schimbat abia recent, mai ales după intervențiile procurorilor DNA.
„Noi, în 2025, am făcut la nivel ABA Jiu 15 plângeri penale”, declară directorul instituției, Daniel Naicu.
Inspectorii care acum verifică agresiv exploatările au primit deja o etichetă sugestivă din partea operatorilor: „oamenii răi de la Ape”.
Citește și despre craiovenii implicați în manipularea alegerilor: Cine sunt craiovenii din scenariul secret care a decis câștigătorul alegerilor prezidențiale
Flagrant pe Dunăre și explicații greu de crezut
La Calafat, inspectorii au surprins o balastieră care extrăgea agregate din Dunăre fără autorizație valabilă. În momentul controlului, utilajele au fost oprite brusc.
Explicația oferită: „se făceau probe la instalație”.
Replica inspectorilor a venit imediat:
„Știam dinainte că asta o să spună… dacă vor continua, le facem plângere penală.”
Un sistem în care toți se cunosc
Ancheta scoate la iveală și situații care ridică suspiciuni de conflict de interese. Un patron de balastieră, investigat pentru posibile ilegalități, este căsătorit cu o angajată din cadrul SGA Gorj.
Întrebat dacă acest lucru i-ar putea aduce avantaje, răspunsul este categoric:
„Deloc.”
Totuși, imaginile în care același om apare la petreceri alături de foști șefi ai instituției care controlează domeniul ridică semne de întrebare privind relațiile informale din sistem.
„Acolo a venit unul mai șmecher”
Un alt operator din domeniu face o declarație care spune mult despre modul în care se împart resursele:
„Eu am vrut în alt loc, dar am primit aici. Acolo a venit unul mai șmecher…”
Este, poate, cea mai sinceră descriere a unui sector în care influența pare să cântărească mai mult decât regulile.
Un început de curățenie sau doar o etapă?
Ministerul Mediului a lansat recent platforma „Inspectorul Balastierelor”, un instrument prin care pot fi verificate exploatările la nivel național.
Pentru unii, este un pas spre transparență. Pentru alții, începutul sfârșitului pentru o industrie care a funcționat ani la rând după reguli proprii.
Rămâne însă întrebarea esențială: vor continua controalele și după ce presiunea publică va scădea sau asistăm doar la o corecție temporară într-un sistem profund afectat de interese?
În lipsa unor răspunsuri clare, concluzia este una dură: balastierele nu au funcționat singure. Cineva le-a permis.
