Un bărbat care susține că este avocat, deși nu figurează în evidențele Uniunii Naționale a Barourilor din România, a fost trimis în judecată pentru exercitarea fără drept a profesiei și folosirea ilegală a denumirilor și însemnelor specifice avocaturii. Procurorii îi atribuie zeci de acte materiale, desfășurate pe parcursul mai multor ani, inclusiv reprezentarea unor persoane în instanțe din Gorj și Dolj. Bărbatul a contestat trimiterea în judecată și a susținut că are acte legale care îi atestă calitatea de avocat. Tribunalul Mehedinți i-a respins însă contestația, iar dosarul va fi judecat pe fond.
42 de acte materiale de exercitare fără drept a profesiei de avocat
Potrivit acuzațiilor din rechizitoriu, bărbatul ar fi desfășurat activități specifice profesiei de avocat în perioada 20 martie 2017 – 11 decembrie 2024. Procurorii susțin că acesta ar fi oferit consultanță și asistență juridică, ar fi redactat documente și ar fi reprezentat persoane în fața instanțelor, prezentându-se drept avocat.
Anchetatorii au identificat 42 de acte materiale care ar intra în sfera infracțiunii de exercitare fără drept a unei profesii sau activități. În plus, bărbatul este acuzat că ar fi folosit, în 12 situații, fără drept, denumiri precum „Baroul”, „Uniunea Națională a Barourilor din România” sau „U.N.B.R.”, precum și însemne specifice profesiei, inclusiv roba de avocat.
Procurorii susțin că acesta ar fi întocmit împuterniciri avocațiale cu ajutorul unei ștampile pe care apăreau denumiri specifice unor structuri profesionale și că ar fi depus documentele respective la instanțe. În unele ședințe de judecată ar fi purtat și roba de avocat.
Se apăra susținând că este avocat într-un barou înființat în afara UNBR
În fața Tribunalului Mehedinți, inculpatul a contestat încheierea prin care judecătorul de cameră preliminară dispusese începerea judecății. Acesta a susținut că are calitatea de avocat în cadrul unui barou și că deține documente legale în acest sens.
În dosar sunt menționate înscrisuri potrivit cărora bărbatul ar fi fost înscris, în 2009, pe tabloul avocaților unei structuri autointitulate „UNBR – Baroul …”, în calitate de avocat definitiv. Totuși, potrivit comunicărilor transmise de Uniunea Națională a Barourilor din România, acesta nu era și nu fusese înscris într-un barou membru al UNBR, constituit în baza Legii nr. 51/1995.
În fața instanței, bărbatul a insistat că este avocat și a cerut admiterea contestației. Procurorul a solicitat respingerea acesteia, explicând că argumentele inculpatului privind calitatea sa profesională țin de fondul acuzației, nu de procedura camerei preliminare.
Clienți care ar fi plătit sute de lei sau chiar 1.000 de euro
Dosarul cuprinde mai multe situații în care persoane care au apelat la serviciile bărbatului au declarat că l-au angajat crezând că este avocat.
Un martor a povestit că acesta l-ar fi reprezentat într-un proces civil la Tribunalul Gorj, în care erau implicate Serviciul Fiscal Orășenesc Rovinari și Administrația Fondului pentru Mediu. Potrivit declarației sale, bărbatul ar fi redactat și introdus acțiunea, ar fi participat la ședințele de judecată și ar fi primit un onorariu. În documentele dosarului apare și o chitanță de 500 de lei depusă la instanță cu titlu de onorariu de avocat.
Într-un alt caz, un bărbat care a apelat la serviciile inculpatului pentru un proces civil a declarat că i-ar fi plătit 1.000 de lei. Acesta a aflat ulterior, dintr-o încheiere a instanței, că persoana care îl reprezenta nu era recunoscută ca avocat în baroul invocat.
Una dintre cele mai consistente situații descrise în rechizitoriu privește un client care ar fi apelat la bărbat în cursul anului 2020 pentru asistență juridică în două dosare civile aflate pe rolul Judecătoriei Târgu Jiu. Potrivit declarației persoanei vătămate, ar fi fost negociat un onorariu de 1.000 de euro, achitat în două tranșe, fără să fie încheiat un contract de asistență juridică și fără să fie eliberată chitanță.
Persoana respectivă s-a constituit parte civilă în dosarul penal cu suma de 25.000 de lei, reprezentând banii achitați și daune morale. Declarația sa a fost susținută și de cea a soției.
Ar fi purtat roba de avocat în fața judecătorilor
Anchetatorii au descris și situații în care inculpatul ar fi participat la ședințe de judecată purtând roba specifică profesiei. Un astfel de episod este consemnat într-un dosar de plângere contravențională, judecat la Judecătoria Târgu Jiu, în martie 2023.
Potrivit rechizitoriului, bărbatul s-ar fi prezentat în instanță ca avocat, ar fi depus concluzii scrise și înscrisuri și ar fi purtat roba. Martorul care apelase la serviciile sale a declarat că îl cunoscuse prin intermediul unei cunoștințe și că îi plătise 300 de lei pentru formularea și depunerea plângerii contravenționale. Acesta ar fi aflat la primul termen că bărbatul nu avea calitatea de avocat.
Un alt episod, din aprilie 2024, este legat de un proces de revendicare imobiliară. În acel dosar, instanța ar fi verificat calitatea profesională a inculpatului în tabloul avocaților și ar fi constatat că acesta nu era înscris într-un barou component al UNBR.
Procurorii au mai reținut că bărbatul ar fi folosit contracte de mandat autentificate la notar și s-ar fi prezentat în fața unor instanțe atât ca avocat, cât și ca mandatar convențional al unor părți.
Tribunalul Mehedinți: Apărările privind nevinovăția vor fi analizate la judecata pe fond
În contestația depusă, inculpatul a încercat să răstoarne soluția judecătorului de cameră preliminară de la prima instanță. Tribunalul Mehedinți a explicat însă că această etapă a procesului penal are un obiect limitat: verificarea legalității rechizitoriului, a sesizării instanței, a administrării probelor și a actelor efectuate de organele de urmărire penală.
Judecătorii au subliniat că în camera preliminară nu se stabilește dacă acuzațiile sunt adevărate și nici dacă probele demonstrează vinovăția inculpatului.
„Apărările contestatorului cu privire la nevinovăția sa vor fi avute în vedere de instanță cu ocazia judecății în fond a cauzei”, se arată în motivarea hotărârii.
Tribunalul a constatat că rechizitoriul cuprinde elementele cerute de lege, că a fost verificat de procurorul ierarhic superior și că nu există neregularități care să justifice restituirea dosarului la parchet sau excluderea unor probe.
În consecință, contestația a fost respinsă ca nefondată, iar încheierea prin care fusese dispusă începerea judecății a fost menținută.
Patru inculpați trimiși în judecată
Dosarul nu îl vizează doar pe bărbatul care a contestat încheierea. În total, patru persoane au fost trimise în judecată pentru fapte legate de exercitarea fără drept a profesiei de avocat sau folosirea fără drept a denumirilor și însemnelor specifice acesteia.
Potrivit rechizitoriului, o altă inculpată ar fi desfășurat activități specifice profesiei în 28 de acte materiale și ar fi folosit fără drept denumirile și însemnele avocaturii în 18 situații. O a treia persoană este acuzată de două acte materiale privind folosirea fără drept a acestor denumiri și însemne, iar un al patrulea inculpat este trimis în judecată pentru cinci acte materiale de exercitare fără drept a unei profesii sau activități.
Prin hotărârea pronunțată la 12 noiembrie 2026, Tribunalul Mehedinți a respins definitiv contestația formulată de inculpat și l-a obligat să achite 150 de lei cheltuieli judiciare către stat.
Dosarul urmează să fie judecat pe fond. Până la pronunțarea unei hotărâri definitive asupra acuzațiilor, toate persoanele trimise în judecată beneficiază de prezumția de nevinovăție.






