Coreea de Sud se pregătește să ardă mai mult cărbune și să folosească mai multă energie nucleară în această iarnă, pe fondul problemelor de aprovizionare cu gaze naturale lichefiate (GNL), provocate de războiul din Orientul Mijlociu. Autoritățile de la Seul vor să reducă dependența de gaze și să limiteze presiunea asupra prețurilor la energie, chiar dacă această decizie complică obiectivele climatice ale țării.
Ministrul sud-coreean pentru Climă, Energie și Mediu, Kim Sungwhan, a confirmat că guvernul va trebui să reducă utilizarea gazelor în sezonul rece, când cererea pentru încălzire crește, și să compenseze printr-un consum mai mare de cărbune și energie nucleară.
„În mod inevitabil, trebuie să diminuăm consumul de gaze, accelerând creșterea surselor regenerabile și utilizând, în același timp, mai intens energia nucleară și cărbunele”, a declarat oficialul, într-un interviu acordat Bloomberg.
Coreea de Sud, vulnerabilă la criza aprovizionării cu gaze
Decizia arată cât de mult influențează securitatea energetică planurile de renunțare la combustibilii fosili. Deși autoritățile sud-coreene urmăresc dezvoltarea surselor regenerabile, riscul unor noi perturbări ale livrărilor obligă guvernul să ia în calcul și soluții de rezervă.
Coreea de Sud este unul dintre cei mai mari importatori de gaze naturale lichefiate din lume. Potrivit datelor International Gas Union, țara a absorbit anul trecut aproximativ 11% din livrările globale de GNL, fiind depășită doar de China și Japonia.
Conflictul din Orientul Mijlociu și perturbarea transporturilor de energie din regiunea Golfului Persic au amplificat riscurile pentru aprovizionare și au alimentat temerile privind creșterea prețurilor.
Guvernul de la Seul încearcă astfel să reducă presiunea asupra consumului de gaze în perioadele de vârf și să limiteze expunerea economiei la fluctuațiile piețelor internaționale.
Facturile la energie, sub presiune
Un alt motiv de îngrijorare este situația financiară a companiei naționale de electricitate, Korea Electric Power Corp. (KEPCO).
Compania cumpără combustibil la prețurile pieței, însă vinde energia electrică populației și companiilor la tarife reglementate de guvern. Atunci când costurile de aprovizionare cresc, diferența poate pune presiune suplimentară asupra finanțelor sale.
Ministrul Kim Sungwhan a declarat că șocul energetic provocat de războiul dintre Rusia și Ucraina a adăugat aproximativ 30.000 de miliarde de woni, echivalentul a circa 22 de miliarde de dolari, la pierderile cumulate ale companiei.
O nouă creștere a prețurilor la gaze ar putea agrava aceste dificultăți, mai ales în lunile de iarnă, când consumul este ridicat.
Tranziția energetică, amânată de nevoia de securitate
Autoritățile sud-coreene susțin că utilizarea mai intensă a cărbunelui nu înseamnă abandonarea obiectivelor de tranziție energetică. Guvernul intenționează să continue dezvoltarea energiei regenerabile și să reducă, pe termen lung, dependența de combustibilii fosili importați.
Printre soluțiile luate în calcul se numără și utilizarea hidrogenului verde, precum și tehnologiile de captare a carbonului, care ar putea contribui la limitarea emisiilor provenite din producția de energie.
Pentru moment, însă, securitatea aprovizionării devine prioritară. Criza arată că, atunci când livrările de gaze sunt amenințate, statele pot reveni la cărbune și energie nucleară pentru a-și asigura necesarul de electricitate și încălzire.
Evoluțiile din Coreea de Sud ilustrează dilema cu care se confruntă numeroase economii: reducerea emisiilor și dezvoltarea energiei curate trebuie realizate fără a pune în pericol aprovizionarea și fără a provoca noi șocuri de preț pentru consumatori.
