Noua termocentrală de la Mintia a dat o mână de ajutor sistemului energetic național într-un moment dificil pentru România. În timp ce centrala pe gaze de la Brazi s-a deconectat în urma unei avarii, iar producția hidro și cea pe cărbune erau reduse, prima turbină a noii centrale de la Mintia a ajuns la o putere de 602 MW. Practic, investiția irakienilor de la Mass Group a contribuit la menținerea alimentării cu energie electrică în țară, chiar dacă unitatea funcționează încă în probe.
Alături de centralele eoliene, Mintia a fost unul dintre producătorii care au ajutat România în orele de vârf ale consumului de marți seara. Situația energetică a fost complicată de oprirea centralei de la Brazi, una dintre cele mai importante unități pe gaze din țară, în urma unei avarii la o linie electrică de 400 kV care o lega de stația Transelectrica Brazi Vest.
Potrivit informațiilor obținute de publicația Economica.net din surse din sistemul energetic, prima turbină pe gaze de la Mintia a produs la o putere de 602 MW. Unitatea a fost dusă la un nivel ridicat de funcționare atât pentru continuarea testelor, cât și pentru a compensa o parte din producția pierdută prin oprirea centralei de la Brazi.
Testele urmau să continue și miercuri, cu o putere estimată de aproximativ 500 MW în orele de seară, când consumul este ridicat.
Mintia, ajutor important pentru sistemul energetic, deși încă funcționează în probe
Noua centrală de la Mintia este una dintre cele mai mari investiții energetice din România. Proiectul, realizat de investitorii irakieni de la Mass Group, presupune o investiție totală de aproximativ 1,4 miliarde de euro și o capacitate instalată de 1.700 MW. La finalizare, unitatea ar urma să fie cea mai mare centrală pe gaze în ciclu combinat din Europa.
Deocamdată, funcționează însă cu o singură turbină, în regim de probe, fără să fi ajuns la configurația completă în ciclu combinat.
Paradoxal, deși centrala ajută sistemul energetic național într-un moment dificil, investitorul pierde sume importante pentru fiecare MWh produs.
Irakienii cheltuiesc aproximativ 1.400 de lei pentru un MWh și primesc doar 400 de lei
Potrivit reglementărilor aplicabile perioadei de testare, energia electrică livrată în rețea este remunerată cu 400 de lei/MWh. În schimb, prețurile de pe piață au ajuns în ultimele zile chiar și la 1.700-1.800 de lei/MWh.
Problema cea mai mare este însă costul combustibilului. Pentru că prima turbină funcționează în regim deschis, fără recuperarea căldurii în ciclul combinat, randamentul este mult mai redus. La prețurile actuale, de aproximativ 450 de lei/MWh pentru gaze, sunt necesari circa 2 MWh de gaz pentru producerea unui MWh de energie electrică.
La acestea se adaugă costul certificatelor de emisii de CO2, estimat la aproximativ 89 de euro.
Calculul prezentat de sursele citate de Economica.net arată că investitorul ajunge să cheltuiască aproximativ 1.400 de lei pentru fiecare MWh de energie produsă, încasând doar 400 de lei. Pierderea poate ajunge astfel la aproximativ 1.000 de lei pentru fiecare MWh livrat în rețea.
Mintia ar putea vinde energia la prețul pieței
În piața energetică este analizată o soluție prin care centrala să poată comercializa energia la prețul pieței, nu la tariful aplicat în perioada testelor.
Pentru acest lucru sunt necesare testele de conformitate, obținerea unui certificat tehnic provizoriu de la Transelectrica și ulterior a unei licențe provizorii de la ANRE.
Potrivit surselor citate, procedurile ar mai putea dura cel puțin două săptămâni.
Până atunci, Mintia continuă probele și contribuie la echilibrarea sistemului energetic național, într-o perioadă în care România are nevoie de fiecare megawatt disponibil.
