569 de foști angajați ai Complexului Energetic Oltenia (CEO) și Minprest Serv și-au găsit un nou loc de muncă, însă numai 39 au fost angajați direct de firme care au primit finanțare prin Programul Tranziție Justă. Cifrele ridică semne de întrebare privind capacitatea noilor investiții de a absorbi forța de muncă disponibilizată în urma restructurării industriei energetice din Gorj.
Programul Tranziție Justă ar trebui să contribuie la transformarea economiei în regiunile afectate de renunțarea la cărbune, prin sprijinirea investițiilor și crearea de noi locuri de muncă. În cazul foștilor salariați ai CEO și Minprest, numărul celor care au ajuns să lucreze direct la companii finanțate prin acest program rămâne însă redus.
Din totalul celor 569 de persoane care s-au reangajat, doar 39 au fost preluate de firme beneficiare ale finanțărilor europene. Cu alte cuvinte, aproximativ 7% dintre cei care și-au găsit un nou loc de muncă au ajuns la astfel de companii.
Unde sunt locurile de muncă promise prin Tranziție Justă?
Gorjul se numără printre județele în care tranziția energetică pune o presiune uriașă asupra pieței muncii. Reducerea activității miniere și energetice a dus la pierderea a mii de locuri de muncă, iar investițiile menite să înlocuiască treptat industria bazată pe cărbune sunt așteptate să ofere alternative pentru angajații afectați.
Datele privind cei 569 de foști salariați CEO și Minprest care s-au reangajat arată că o parte dintre disponibilizați au reușit să își găsească alte locuri de muncă. Totuși, numai 39 au ajuns la societăți care au beneficiat de finanțare prin Programul Tranziție Justă.
Numărul nu arată câte locuri de muncă au fost create în total de firmele finanțate, dar evidențiază faptul că preluarea directă a foștilor angajați din sectorul energetic a fost limitată în rândul persoanelor analizate.
Pentru un județ dependent de minerit și producția de energie pe bază de lignit, atragerea unor investiții capabile să genereze locuri de muncă stabile rămâne una dintre principalele provocări economice.
Gorjul riscă să piardă în continuare mii de locuri de muncă
Problema este cu atât mai importantă cu cât restructurarea sectorului energetic nu s-a încheiat. România și-a asumat închiderea treptată a exploatărilor miniere și a capacităților energetice pe bază de cărbune, iar Gorjul se află în prima linie a acestui proces.
Pe măsură ce carierele miniere și grupurile energetice vor fi închise, presiunea asupra pieței muncii ar putea crește. Fără investiții care să genereze suficiente locuri de muncă, o parte dintre foștii salariați riscă să întâmpine dificultăți în găsirea unor alternative profesionale.
În aceste condiții, dezvoltarea mediului privat și atragerea unor noi investiții publice și private devin esențiale pentru viitorul economic al județului.
Cele 569 de persoane care au reușit să se reangajeze reprezintă un semn că reintegrarea profesională este posibilă. Însă cele numai 39 de angajări directe la firme finanțate prin Tranziție Justă readuc în discuție una dintre cele mai importante întrebări pentru Gorj: vor reuși noile investiții să creeze suficiente locuri de muncă pentru oamenii care își pierd serviciile odată cu restrângerea industriei cărbunelui?
Gorjul a pierdut 5.000 de salariați într-un singur an, iar numărul contractelor de muncă a scăzut cu aproximativ 10.000. Situația de pe piața muncii este cu atât mai îngrijorătoare cu cât Soceram a notificat Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Gorj că va concedia 265 de angajați începând cu 24 decembrie 2026. Compania invocă restrângerea activității în sectorul construcțiilor și estimează că va păstra doar 188 de salariați până în aprilie 2027.
Datele au fost prezentate de Romeo Chiriac, directorul executiv al AJOFM Gorj, care atrage atenția asupra reducerii numărului de angajați din județ.
„În ultimul timp și mai ales în ultimul an avem, la nivelul județului, mai puțin cu cinci mii de salariați. Deci, față de 2025, la ora actuală avem cu cinci mii de salariați mai puțini la nivelul județului Gorj și cu aproximativ zece mii de contracte de muncă mai puține decât anul trecut, pentru că sunt persoane care au mai multe contracte de muncă”, a declarat Romeo Chiriac.
