Un chirurg toracic din Craiova a fost condamnat pentru ucidere din culpă, după ce un pacient a murit în urma unei intervenții chirurgicale în timpul căreia medicul i-ar fi secționat un vas de sânge important. Curtea de Apel Craiova a menținut condamnarea de la judecătorie, iar pe latura civilă a majorat considerabil despăgubirile acordate familiei victimei.
Este vorba despre medicul Demetrian Alin Dragoș, condamnat inițial de Judecătoria Craiova la 2 ani și 6 luni de închisoare cu suspendare, cu un termen de supraveghere de 3 ani. Prin sentința definitivă, medicului i-a fost interzis, timp de 4 ani, să profeseze ca medic specialist în chirurgie toracică în sistemul public sau privat.
Cazul a pornit de la o intervenție efectuată pe 13 septembrie 2019, la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, asupra unui pacient care avea o formațiune tumorală mediastinală și pentru care cele două încercări anterioare de biopsie nu oferiseră un rezultat concludent.
Potrivit sentinței, medicul a decis efectuarea unei mediastinoscopii cervicale anterioare tip Carlens, pentru obținerea unei probe care să permită stabilirea diagnosticului.
Operația avea să se transforme însă într-o tragedie.
A apărut o hemoragie masivă
În timpul intervenției, pacientul a început să sângereze masiv. Tensiunea arterială s-a prăbușit de la 130/80 mmHg la 40/28 mmHg, iar pulsul a coborât până la 32 de bătăi pe minut.
Instanța a reținut că medicul a încercat să oprească hemoragia prin compresie digitală, după care a folosit bureți hemostatici și a suturat plaga.
Problema, potrivit judecătorilor, a fost că nu a fost identificată și suturată sursa hemoragiei.
Expertiza medico-legală citată în sentință arată că, în timpul intervenției, a fost secționat parțial peretele unui vas cervical important, respectiv trunchiul arterial brahiocefalic. Potrivit experților, o astfel de leziune necesita intervenție chirurgicală pentru identificarea și repararea vasului.
Instanța a apreciat că simpla folosire a bureților hemostatici nu putea rezolva o asemenea leziune.
„Bureții hemostatici nu sunt suficienți”, se arată în concluziile expertizei citate de instanță, aceștia putând fi folosiți doar pentru temporizarea unei hemoragii până la realizarea hemostazei chirurgicale definitive.
Sângele ajunsese pe masa de operație și pe podea
Declarațiile cadrelor medicale au avut un rol important în stabilirea gravității hemoragiei.
Medicul ATI care a participat la intervenție a declarat că sângele a inundat câmpul operator și că pacientul a devenit rapid instabil.
Un alt cadru medical a apreciat pierderea de sânge la aproximativ 2.000 de mililitri, raportându-se la starea în care pacientul a ajuns ulterior în ATI.
Instanța a respins astfel susținerea medicului că ar fi fost vorba despre o cantitate redusă de sânge.
Judecătorii au arătat că, înainte de apariția hemoragiei, pacientul era stabil, iar deteriorarea brutală a funcțiilor vitale a apărut exact în momentul sângerării.
Medicul nu ar fi anunțat echipa ATI despre gravitatea situației
Unul dintre cele mai importante reproșuri formulate de instanță privește ceea ce s-a întâmplat după operație.
Potrivit sentinței, medicul nu le-ar fi comunicat cadrelor medicale de la ATI că în timpul intervenției fusese produsă o leziune vasculară importantă.
Pacientul a fost transferat la ATI într-o stare extrem de gravă, intubat și ventilat mecanic.
Expertiza medico-legală a concluzionat că între leziunea vasculară produsă în timpul mediastinoscopiei și deces exista o legătură de cauzalitate directă și necondiționată.
Instanța a considerat că lipsa unei intervenții rapide pentru identificarea și repararea vasului lezat a contribuit decisiv la deznodământ.
Mai mult, judecătorii au reținut că medicul nu a solicitat imediat sprijinul unui specialist în chirurgie vasculară, deși situația impunea, potrivit expertizei, intervenția unei echipe capabile să repare leziunea.
O problemă importantă: aparatura folosită
Sentința scoate în evidență și o altă problemă.
Mediastinoscopia a fost realizată cu un videomediastinoscop donat și uzat, pentru care, potrivit expertizei, nu existau documente privind verificarea, garanția sau service-ul.
Instanța a mai constatat că nu erau îndeplinite toate condițiile de siguranță recomandate pentru o astfel de intervenție, inclusiv existența unei echipe de chirurgie toracică pregătită atât pentru proceduri minim invazive, cât și pentru intervenții deschise, precum și existența unui „back-up” de specialiști din alte domenii care să poată interveni în cazul unei complicații grave.
A treia încercare de biopsie nu a reușit
Cazul este cu atât mai dramatic cu cât pacientul fusese supus anterior altor două proceduri pentru prelevarea unei probe din formațiunea tumorală.
Prima biopsie, realizată pe 27 august 2019, nu a furnizat țesut tumoral relevant.
A doua procedură, efectuată pe 3 septembrie 2019, a avut același rezultat.
Pe 13 septembrie s-a decis mediastinoscopia, tocmai pentru obținerea diagnosticului histopatologic.
Nici de această dată nu a fost obținut țesut tumoral relevant. În schimb, pacientul a suferit leziunea vasculară care avea să îi fie fatală.
Ce a decis definitiv Curtea de Apel Craiova
Curtea de Apel Craiova a judecat apelurile și, la 2 octombrie 2026, a respins ca nefondate apelurile medicului și ale Spitalului Clinic Județean de Urgență Craiova împotriva sentinței penale.
În schimb, instanța a admis apelurile familiei victimei și a majorat despăgubirile morale.
Soția pacientului va primi 50.000 de euro, față de 15.000 de euro cât stabilise prima instanță.
Cei cinci copii ai victimei vor primi câte 20.000 de euro, față de 10.000 de euro pentru fiecare, cât stabilise Judecătoria Craiova.
A fost majorată și suma acordată cu titlu de daune materiale unuia dintre membrii familiei.
Despăgubirile trebuie achitate în solidar de medic și Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova.
Curtea de Apel a menținut celelalte dispoziții ale sentinței și a stabilit că decizia este definitivă.
Cazul este unul dintre acele dosare în care instanța a făcut diferența între riscul medical inerent unei intervenții chirurgicale și ceea ce a considerat a fi greșeli de conduită medicală după producerea complicației. Potrivit hotărârilor instanțelor, nu simpla apariție a hemoragiei a dus la condamnare, ci modul în care medicul ar fi gestionat complicația, lipsa identificării și reparării leziunii vasculare și faptul că situația nu ar fi fost comunicată corespunzător echipei care a preluat pacientul.
