Un nou scandal zguduie sistemul energetic: statul român a plătit sume uriașe pentru a scăpa de propriii oameni numiți politic, într-o operațiune care ridică semne serioase de întrebare despre așa-zisa „reformă” promisă prin PNRR.
Potrivit estimărilor publicate de FANATIK, nota de plată depășește 7 milioane de lei, bani dați pentru încheierea contractelor a zeci de șefi din companiile de stat din Energie.
Reforma „pe hârtie”, bani reali în buzunare
Totul pleacă de la celebrul jalon 121 din PNRR, unde România s-a angajat să pună oameni competenți, selectați transparent, la conducerea companiilor din subordinea Ministerului Energiei.
Doar că realitatea a fost alta: numiri controversate, acuzații de politizare și proceduri dubioase. Iar reacția Comisiei Europene nu a întârziat:
- 228 milioane de euro blocați pentru nerespectarea reformei.
Ca să repare situația, statul a făcut un pas incredibil:
👉 i-a dat afară pe cei numiți… dar i-a plătit regește ca să plece!
Caz concret: bani grei la Nuclearelectrica
La SN Nuclearelectrica, trei membri ai Consiliului de Administrație au încasat 229.454 lei brut, din care:
- 107.556 lei au fost plătiți drept
„compensația pentru încetarea din cauze neimputabile a contractului de mandat”
Pe scurt: șefi schimbați, dar recompensați cu salarii pe jumătate de an pentru a face loc noilor proceduri cerute de PNRR.
„Lovitura” adevărată: 1,5 milioane lei pentru o demisie
Apogeul situației se regăsește la Hidroelectrica, unde doi directori au plecat… dar nu cu mâna goală.
Datele oficiale arată clar:
„Membrii Directoratului Karoly Borbely și Marian Fetița au încetat contractele de mandat (…) beneficiind de daune interese reprezentând 24 de indemnizații brute lunare”
Tradus:
💸 1,5 milioane de lei pentru fiecare, doar pentru a renunța la funcție!
Dacă se adaugă și veniturile încasate anterior, suma totală sare de:
👉 2 milioane de lei de persoană
Declarații controversate
În timp ce opinia publică fierbe, explicațiile oficiale par desprinse din alt film.
Karoly Borbely declara:
„Dacă facem o listă (…) o să vedeți o listă foarte scurtă de oameni”
Iar ministrul Energiei susținea:
„S-a sacrificat pentru a nu pune România să piardă bani”
Cine plătește, de fapt?
În final, întrebarea rămâne una simplă:
👉 cine suportă aceste „sacrificii”?
Răspunsul este la fel de simplu: bugetul de stat, adică contribuabilii.
În loc de reforme reale, statul pare că a ales o soluție tipic românească:
plătim milioane ca să reparăm greșelile făcute tot pe bani publici.
