O decizie crucială a justiției gorjene deschide calea procesului penal în cazul accidentului de muncă din 9 noiembrie 2021 de la UMC Roșia – Peșteana (Cariera Roșia), în care și-a pierdut viața deserventul de utilaj Petre Stoian. Tribunalul Gorj a respins definitiv contestațiile formulate de gigantul energetic de stat și de doi dintre șefii direct responsabili, confirmând legalitatea rechizitoriului și dispunându-se începerea judecății pe fond. Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A., alături de inginerii Răduca Daniel (șef secție) și Brăiloiu Narcis Aurelian (adjunct șef secție), vor răspunde în fața legii pentru ucidere din culpă și neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă.
Documentele oficiale analizate de redacția noastră scot la iveală detalii cutremurătoare despre starea de degradare a utilajelor și dezvăluie o strategie cinică a apărării, care a încercat până în ultima clipă să arunce întreaga vină pe umerii muncitorului decedat.
Cronica unei morți anunțate: Groaza din șanțul pluvial
Tragedia s-a petrecut în dimineața zilei de 9 noiembrie 2021, în jurul orelor 10:00–10:30. Petre Stoian, un angajat cu o vechime considerabilă de 32 de ani în minerit, intrase în serviciu la ora 06:30. După apelul de dimineață, i s-a ordonat să se deplaseze cu un încărcător frontal tip volă (utilaj Volvo înregistrat cu numărul A1802) spre Sectorul I și ulterior spre depozitul de cărbune din Sectorul IV.
Mecanismul fatal a fost reconstituit cu precizie de anchetatori și de experții tehnici:
„În timp ce lucrătorul Stoian Petre se deplasa cu încărcătorul frontal tip vola, în urcare cu spatele pe drumul de acces de la banda T 204N, având un corp metalic în cupă, pe la jumătatea rampei (cu o înclinare de circa 10°, însemnând 11,11%) motorul (care acţiona utilajul) s-a oprit din funcţionare”.
În acel moment, utilajul de zeci de tone a devenit o capcană a morții indomptabilă:
„În momentul în care motorul se opreşte din funcţionare, utilajul nu mai poate fi acţionat, toate comenzile sale fiind hidraulice, cu acţionare sub presiunea asigurată de pompe. În aceste condiţii, direcţia nu mai poate fi controlată, iar sistemul de frânare era nefuncţional de mai mult timp, chiar cu motorul pornit, fapt pentru care, utilajul a început deplasarea în sens invers, coborând necontrolat şi răsturnându-se în şanţul din stânga drumului, provocând decesul victimei”.
Vola s-a răsturnat complet, cu trenul de rulare în sus, într-un canal de scurgere a apelor pluviale adânc de aproximativ 3 metri. Cabina utilajului a fost pur și simplu strivită sub greutatea proprie, prinzându-l pe deservent în interior. Raportul de autopsie al Serviciului de Medicină Legală Gorj a confirmat violența extremă a impactului: decesul a fost instantaneu, survenit în urma unui „politraumatism cu ruptura miocardică, secțiune de aortă”.
Improvizații criminale pe banii statului: Frâne lipsă și rezervor artizanal
Ceea ce părea la prima vedere un nefericit accident a lăsat rapid locul unei anchete penale de proporții, după ce inspectorii ITM și experții tehnici judiciari au inspectat epava utilajului. Detaliile tehnice cuprinse în hotărârea instanței sunt de-a dreptul revoltătoare și descriu un peisaj al iresponsabilității generalizate în cadrul Complexului Energetic Oltenia.
Expertiza tehnică judiciară a indicat drept cauză principală a accidentului o realitate de necontestat:
„Utilizarea unui echipament de muncă (încărcător frontal tip vola) care nu îndeplinea cerinţele minime de securitate în muncă, cu sistemul de frânare nefuncţional, cu un rezervor de carburant artizanal şi care nu era în conformitate cu normele tehnice de funcţionare în siguranţă, fără a avea efectuate lucrări de mentenanţă, reparaţii şi verificări periodice efectuate de unităţi specializate şi autorizate în acest sens”.
Practic, muncitorul a fost trimis să urce o rampă abruptă, plină de nămol din cauza vremii ploioase, într-un utilaj care nu mai avea frâne funcționale „de mai mult timp, chiar cu motorul pornit” și pe care fusese montată o improvizație periculoasă: un rezervor de combustibil artizanal, plasat chiar deasupra cabinei.
Mai mult, analiza registrelor interne a scos la iveală falsul grosolan și nepăsarea din documentele companiei. Din Fișa de activități zilnice pe luna noiembrie 2021 și bonurile de confirmare ridicate de poliție, s-a constatat că „la rubrica întreţineri nu au fost efectuate însemnări”, iar la rubrica obligatorie privind „starea tehnică a utilajului la sfârşitul programului”, șefii au lăsat câmpurile goale, fără să bifeze dacă utilajul era activ sau defect. Raportul de expertiză tehnică a concluzionat categoric: „Dacă se utiliza un echipament de muncă (…) care să aibă un sistem de frânare funcţional (…) accidentul de muncă nu ar fi avut loc, indiferent de succesiunea celorlalte cauze secundare sau favorizante”.
Strategia cinică a CE Oltenia: Încercarea de a da vina pe mort
În fața acestor dovezi zdrobitoare, avocații Complexului Energetic Oltenia și ai șefilor de secție au adoptat o strategie apărătoare care a provocat o profundă consternare familiei victimei. Compania a încercat să transfere întreaga responsabilitate juridică asupra deserventului decedat, argumentând că acesta ar fi provocat accidentul pentru că „a uitat să alimenteze utilajul”, motiv pentru care motorul s-a oprit pe pantă, și că ar fi ales un traseu periculos în loc să meargă pe un drum ocolitor.
Mai mult, compania s-a folosit cu agresivitate de faptul că la autopsie s-a identificat o alcoolemie minoră în sângele victimei, cerând organelor de cercetare să stabilească drept „cauză principală conducerea sub influența băuturilor alcoolice, iar vinovatul principal este conducătorul auto”. Instanța a consemnat poziția societății: „Datorită faptului că era sub influenţa alcoolului, în loc să aleagă traseul mai sigur (…) a minimizat riscul (…) deserventul a uitat să alimenteze utilajul, iar datorită acestui fapt în timpul deplasării (…) motorul s-a oprit”.
Această teorie a fost însă demontată bucată cu bucată de probele din dosar. În primul rând, familia victimei a contestat vehement acuzațiile, arătând că Petre Stoian nu consuma alcool, determinând reanalizarea sângelui la INML București, unde valoarea reținută a fost una extrem de mică, de doar 0,10 gr. ‰, absolut irelevantă în raport cu lipsa totală a frânelor. În al doilea rând, expertul parte al familiei a arătat că oprirea motorului a fost una de natură strict tehnică, iar utilajul era oricum complet lipsit de direcție și frânare, nepermițând „nici măcar manevra de coborâre a cupei în vederea frânării, sistemul de presiune hidraulic fiind nefuncțional”. Raportul oficial a clasat cauza secundară privitoare la acțiunile victimei tocmai din cauza decesului acesteia, menținând ferm culpa penală a conducerii tehnice ca fiind cauza directă și determinantă a tragediei.
Pasarea responsabilității între șefii de la Cariera Roșia
Pe lângă cinismul corporatist, dosarul reliefează și o luptă acerbă între șeful de secție și adjunctul său pentru evitarea răspunderii penale, fiecare încercând să demonstreze că verificarea tehnică a utilajului cădea în sarcina celuilalt.
Inculpatul Răduca Daniel (șeful secției) s-a apărat susținând că obligațiile sale erau pur administrative și de coordonare generală, în timp ce supravegherea tehnică directă revenea exclusiv adjunctului său:
„Starea tehnică a utilajului era în responsabilitatea adjunctului șefului secției miniere, inculpatul Brăiloiu Narcis. Mentenanța utilajului era în responsabilitatea adjunctului (…) care trebuia să preia informația de la CFL-ist (conducător formație de lucru) și deservent și să o transmită șefului de secție minieră prin referat”.
De cealaltă parte, Brăiloiu Narcis Aurelian (adjunctul șefului de secție) a declarat că nu a avut cunoștință în niciun moment de defecțiunile sistemului de frânare și nici de montarea rezervorului artizanal, arătând că specializarea sa era în domeniul energetic, nu auto, și că registrele utilajelor nu conțineau nicio mențiune despre vreo defecțiune. Totuși, el a recunoscut în fața anchetatorilor un detaliu frapant pentru standardele de siguranță ale unei companii de talia CE Oltenia: „Cât timp a fost adjunct nu a fost efectuată nicio stare tehnică la acest utilaj. Se făcea doar la cele înmatriculate sau înregistrate”, adăugând că vola se afla în funcțiune în carieră de cel puțin 20 de ani.
Decizia Tribunalului Gorj: Începe judecata pe fond
În faza de Cameră Preliminară, avocații inculpaților au încercat să anuleze raportul de expertiză tehnică și să obțină restituirea întregului dosar la parchet, invocând vicii de procedură și neregularități în redactarea rechizitoriului. Ei au susținut că drepturile la apărare le-au fost încălcate deoarece urmărirea penală a fost menținută artificial in rem timp de câțiva ani, expertiza fiind realizată înainte ca aceștia să dobândească oficial calitatea de suspecți.
Completul de judecată de la Tribunalul Gorj a respins în totalitate aceste argumente, considerându-le nefondate. Instanța a subliniat că toate criticile aduse de apărători vizează, în realitate, fondul acuzațiilor și nu legalitatea actului de sesizare:
„Obiectul camerei preliminare constă în verificarea legalităţii sesizării instanţei, a actelor de urmărire penală și a probelor, însă nu poate viza caracterul complet sau incomplet al urmăririi penale şi nici existenţa probelor necesare trimiterii în judecată (…) toate acestea reprezentând chestiuni ce ţin exclusiv de fondul cauzei şi care urmează a fi analizate în etapa ulterioară a procesului penal, respectiv în faza de judecată”.
Judecătorii au statuat că rechizitoriul descrie cu o claritate deplină acuzațiile aduse, circumstanțele de timp și de loc, precum și normele speciale din Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006 care au fost încălcate de fiecare parte acuzată. Drept urmare, decizia de a trimite cazul în fața instanței de judecată a rămas definitivă.
Procesul se va relua la Judecătoria Târgu Jiu, unde magistrații vor analiza vinovăția penală a fiecărui inculpat în parte. Pe lângă pedepsele cu închisoarea prevăzute de Codul Penal pentru ucidere din culpă, miza financiară este și ea una uriașă: moștenitoarele defunctului Petre Stoian s-au constituit părți civile în procesul penal, solicitând daune morale și materiale substanțiale. Complexul Energetic Oltenia S.A. va participa în proces nu doar ca inculpat, ci și ca parte responsabilă civilmente, fiind obligat să acopere prejudiciile în cazul unei condamnări a angajaților săi.
