Una dintre cele mai importante icoane din Oltenia, considerată făcătoare de minuni, s-a întors acasă după patru ani în care a fost restaurată. Sute de credincioși vin zilnic să se închine Maicii Domnului la biserica Madona Dudu din Craiova.
Oamenii veniți la slujba ținută la biserică au putut, în sfârșit, să se închine la icoana Maicii Domnului, readusă după ani buni petrecuți în laboratoarele Facultății de Teologie, unde a fost supusă unui amplu proces de restaurare.
Bucuria enoriașilor este vizibilă la fiecare pas. Mulți dintre ei mărturisesc legătura profundă pe care o au cu icoana:
„E foarte importantă pentru toată lumea, pentru sănătatea noastră venim, pentru mântuire, înțelepciune, bunătate. Mie mi s-au adeverit multe lucruri.” — o enoriașă
„Am venit pentru sănătate, pentru pace.” — un enoriaș
„Cred în puterea ei și sper să se realizeze ce îmi doresc. Pentru sănătate, pentru toți din familie – fiica, ginere, soț.” — o femeie venită la închinare
Cercetările de specialitate arată că pictura datează din secolele XIV-XV, fiind realizată pe lemn și îmbrăcată într-o ferecătură din argint. De-a lungul timpului, icoana a mai fost restaurată de mai multe ori și a adunat în jurul ei numeroase mărturii despre vindecări și minuni.
Marius Resceanu, reprezentant al Mitropoliei Olteniei, povestește despre rolul special pe care icoana l-a avut de-a lungul istoriei în viața comunității: „Se obișnuia să ajungă și în casele persoanelor care erau bolnave sau sufereau de anumite probleme de sănătate.”
Constantin Drăgoi, unul dintre enoriașii credincioși ai bisericii, amintește și el originea aparte a icoanei: „A fost descoperită într-un dud aici și s-a făcut și o biserică aici și vine lumea din toate părțile, se roagă.”
De acum înainte, icoana va rămâne în biserica din Craiova, pentru ca enoriașii și pelerinii veniți din toată țara să se poată închina Maicii Domnului.
Povestea de sute de ani a Icoanei Maicii Domnului de la Craiova
Dincolo de evenimentul de zilele acestea, revenirea icoanei este un bun prilej de a reaminti povestea sa cu totul specială — o istorie care se împletește chiar cu întemeierea Craiovei de astăzi.
Icoana Maicii Domnului de la Craiova, aflată în Paraclisul Mitropolitan „Madona Dudu”, s-a descoperit în chip minunat într-un dud secular, uimind un negustor care încercase fără folos să o păstreze ori să o vândă, căci ea se întorcea mereu la locul ei.
Pe locul unde se află astăzi biserica era odinioară o movilă de pământ, numită „Dealul Livezii”, acoperită de o livadă roditoare, în mijlocul căreia se înălța un dud bătrân, sădit cu mult înainte ca Mihai Viteazul să fi fost ban al Craiovei.
În acea livadă obișnuia să-și petreacă ceasurile de odihnă un negustor cunoscut în târg, despre care oamenii spuneau că era cam iubitor de avere. Într-o zi de vară, plimbându-se sub umbra pomilor, acesta a văzut o lumină strălucitoare între ramurile dudului. La început a crezut că e raza soarelui, dar pentru că minunea s-a repetat de mai multe ori, s-a suit în copac și a aflat acolo o icoană frumoasă a Maicii Domnului.
Uimit, a luat icoana acasă, așteptând după obicei trei zile ca să vadă dacă cineva o caută, însă nimeni nu s-a arătat. Cu gândul de a o vinde pentru câștig, negustorul a vestit prin târg despre icoana sa. Dar când a vrut să o arate, nu a mai găsit-o. Spre sfârșitul verii, odihnindu-se din nou la umbra dudului, a zărit aceeași strălucire și a aflat iarăși icoana în copac. Luând-o de îndată, a mers cu ea la târg, dar când a desfăcut desaga, icoana dispăruse iarăși. Cuprins de teamă, a povestit oamenilor minunea, iar împreună cu mai mulți au venit la dud și, într-adevăr, au aflat icoana la locul ei.
Stăpânul livezii a promis înaintea tuturor că va ridica o bisericuță din lemn, pentru a așeza acolo icoana făcătoare de minuni. Astfel, dudul a fost tăiat, iar din lemnul lui s-a zidit o biserică mică și primitoare, unde icoana a fost așezată ca un odor de mare preț.
În timp, s-a ridicat o biserică de piatră, iar icoana a început să săvârșească nenumărate minuni: a vindecat bolnavi fără nădejde și a adus alinare multor suferințe. În anul 1778, un argintar din Sibiu, a cărui fiică fusese vindecată prin harul icoanei, a dăruit frumoasa ferecătură ce se vede până astăzi.
În anul 1801, la o năvălire turcească ce a pârjolit o parte din Craiova, icoana a rămas neatinsă de foc. Iar câțiva ani mai târziu, la un cutremur ce a făcut mari pagube târgului, icoana a fost aflată sub dărâmături fără nici cea mai mică zgârietură.
Mulțimea minunilor și a pelerinilor a făcut ca epitropii bisericii să ridice un așezământ pentru bolnavi, numit „Ospiciul Madona”, unde erau primiți mai ales cei cu mintea bolnavă.
Cu timpul a apărut și obiceiul ca cei bolnavi, înainte de a porni în pelerinaj, să aducă de la un meșter fierar, turnată în metal prețios, partea trupului bolnavă, pentru care aduceau rugăciuni Maicii Domnului. Din aceste danii, strânse de-a lungul vremii, s-a ridicat actuala biserică, a cărei zidire a durat aproape cincizeci de ani.
Icoana Maicii Domnului de la Craiova rămâne și astăzi izvor de tămăduiri și mângâiere, dăruind pace și bucurie tuturor celor ce se închină cu credință înaintea ei.
