Un pensionar din Motru a pierdut definitiv procesul cu Casa Județeană de Pensii Gorj, după ce a cerut recalcularea pensiei prin valorificarea unor perioade lucrate în sectorul minier și acordarea unor puncte suplimentare pentru activitatea desfășurată în condiții speciale. Bărbatul a contestat modul în care a fost aplicată noua lege a pensiilor, susținând că nu i-au fost recunoscute toate drepturile, însă Curtea de Apel Craiova a respins apelul pe 8 octombrie 2026.
Litigiul a pornit de la decizia de recalculare emisă de Casa Județeană de Pensii Gorj în iulie 2024, în baza Legii nr. 360/2023. Pensionarul a solicitat anularea acesteia și emiterea unei noi decizii, în care să fie luate în calcul atât perioadele suplimentare de vechime aferente muncii în grupele I și a II-a, cât și beneficiile prevăzute pentru angajații din unitățile miniere care și-au desfășurat activitatea în subteran.
Bărbatul a susținut că a lucrat în asemenea condiții și că noua lege ar trebui aplicată în ansamblul său, inclusiv în ceea ce privește punctele suplimentare prevăzute la articolul 88. În opinia sa, Casa de Pensii a aplicat noile reguli doar în ceea ce privește recalcularea, fără să țină cont de toate beneficiile pe care le-ar putea obține.
Pensie de 9.697 de lei, dar nemulțumiri privind recalcularea
Potrivit hotărârii instanței, pensia bărbatului a fost stabilită inițial, în septembrie 2022, la 7.550 de lei, cu drepturi începând din 27 iulie 2022. Ulterior, în urma revizuirilor și recalculărilor, cuantumul a fost modificat.
Prin decizia din 26 iulie 2024, emisă în baza noii legi a pensiilor, Casa Județeană de Pensii Gorj a stabilit un cuantum de 9.697 de lei, începând cu 1 septembrie 2024.
Pensionarul a reclamat însă că, în urma recalculării, rezultatul efectiv al noii formule de calcul era de numai 6.559 de lei, motiv pentru care a fost menținută în plată pensia mai mare, stabilită anterior. Acesta a susținut că situația îl dezavantajează, întrucât nu ar beneficia de majorările viitoare ale punctului de referință până când noul calcul nu ar conduce la un cuantum superior pensiei aflate în plată.
În apel, acesta a criticat modul în care Tribunalul Gorj a analizat cauza și a susținut că instanța nu a răspuns concret tuturor argumentelor sale.
„De câte decizii de pensie ar fi nevoie și, corelativ, de câte contestări în instanță ar fi nevoie pentru ca unui pensionar să-i fie respectat dreptul la pensie?”, a întrebat reclamantul în argumentele prezentate în dosar.
A cerut 18 puncte suplimentare pentru munca în subteran
Una dintre principalele nemulțumiri ale pensionarului a vizat articolul 88 din Legea nr. 360/2023. Acesta a susținut că prevederile legale acordă un punct suplimentar pentru fiecare lună de stagiu de cotizare contributiv realizat în anumite condiții de muncă, inclusiv pentru personalul din unitățile miniere care lucrează în subteran cel puțin 50% din timpul normal de muncă.
În argumentele sale, bărbatul a arătat că a desfășurat activitate în locuri de muncă încadrate în grupa I și în condiții speciale și că, în opinia sa, trebuiau acordate 18 puncte suplimentare.
Acesta a contestat faptul că noua lege a fost aplicată numai pentru recalcularea pensiei, fără valorificarea beneficiilor invocate. A susținut, de asemenea, că drepturile sale ar trebui analizate ținând cont de întreaga perioadă lucrată în condiții speciale, nu doar de stagiul contributiv reținut de Casa de Pensii.
Curtea de Apel Craiova a respins însă această interpretare și a făcut o distincție între persoanele pensionate în baza vechii legislații și cele ale căror drepturi de pensie se deschid sub imperiul noii legi.
„Doar persoanele care se pensionează în temeiul Legii nr. 360/2023 beneficiază de puncte suplimentare conform art. 88 din Legea nr. 360/2023”, au reținut judecătorii.
Instanța a precizat că acest beneficiu se aplică persoanelor care se pensionează începând cu 1 septembrie 2024, nu și celor ale căror pensii au fost stabilite anterior, în baza Legii nr. 263/2010.
„Legea nr. 360/2023 se aplică doar pentru viitor și doar drepturilor la pensie deschise după data de 01.09.2024”, se arată în motivarea Curții de Apel Craiova.
Prin urmare, chiar dacă pensionarul a invocat activitatea desfășurată în condiții speciale, instanța a considerat că prevederile privind punctele suplimentare din noua lege nu îi sunt aplicabile în situația sa.
De ce nu au fost considerați contributivi cei 6 ani și 6 luni
Un alt punct important al procesului a fost reprezentat de cele 6 ani și 6 luni de vechime suplimentară, recunoscute pentru activitatea desfășurată în grupa I și a II-a de muncă și în condiții speciale sau deosebite.
Pensionarul a cerut ca această perioadă să fie considerată stagiu contributiv, ceea ce ar fi putut influența calculul punctelor de stabilitate acordate pentru anii de cotizare care depășesc pragul de 25 de ani.
Curtea de Apel a respins solicitarea, arătând că perioadele suplimentare de vechime acordate pentru munca în grupe de muncă au un regim juridic distinct față de perioadele pentru care au fost plătite contribuții de asigurări sociale.
În motivarea hotărârii, judecătorii au explicat că Legea nr. 360/2023 și normele sale de aplicare califică aceste perioade drept stagii necontributive.
„Perioada suplimentară de vechime stabilită în favoarea reclamantei în baza legislației anterioare pentru stagiul realizat în grupa de muncă/condiții speciale, nu poate fi considerată ca fiind stagiu contributiv potrivit legislației actuale”, se arată în sentință.
Curtea a făcut trimitere la articolul 15 din Legea nr. 360/2023, care recunoaște perioadele suplimentare acordate pentru munca în grupele I și a II-a drept stagiu de cotizare în condiții normale, precum și la normele metodologice aprobate prin HG nr. 181/2024, care le califică expres drept necontributive.
În consecință, judecătorii au apreciat că aceste perioade au fost înregistrate corect în decizia contestată și nu pot fi transformate în stagiu contributiv doar pentru a permite acordarea punctelor de stabilitate.
Adeverințele de la UMC Motru, un alt motiv de dispută
Pensionarul a reclamat și faptul că două adeverințe emise de UMC Motru – Complexul Energetic Oltenia, cu numerele 14931 din 24 august 2023 și 1689 din 29 ianuarie 2024, nu ar fi fost valorificate corespunzător de Casa de Pensii Gorj.
Documentele vizau perioadele 1 septembrie 2002 – 31 decembrie 2005 și 1 mai 2013 – 30 noiembrie 2021. Bărbatul a susținut că acestea fuseseră depuse anterior la Casa de Pensii și că trebuiau luate în considerare la recalcularea drepturilor sale.
Curtea de Apel a respins și acest argument, explicând că decizia contestată a fost emisă în cadrul operațiunii de trecere la noul sistem de pensii și trebuia să preia elementele de calcul din ultima decizie emisă în baza legislației anterioare.
„Decizia nr. […] /26.07.2024, fiind emisă în temeiul art. 144 din Legea 360/2023, nu poate transpune alte date decât cele din ultima decizie de pensie emisă în temeiul Legii nr. 263/2010”, au reținut judecătorii.
Instanța a apreciat că recalcularea prevăzută de articolul 144 presupune aplicarea noii formule la datele deja stabilite, nu reluarea tuturor operațiunilor de stabilire, revizuire sau valorificare a veniturilor și perioadelor de muncă.
Astfel, eventualele solicitări privind valorificarea unor documente care nu au fost luate în calcul anterior nu puteau fi soluționate prin simpla contestare a acestei decizii de trecere la noul sistem.
Pensionarul a invocat și neconstituționalitatea noii legi
În fața Curții de Apel Craiova, bărbatul a invocat și excepția de neconstituționalitate a articolului 144 din Legea nr. 360/2023, susținând că prevederile sunt imprevizibile, retroactive și discriminatorii.
Acesta a argumentat că pensionarii ale căror drepturi au fost stabilite în baza vechii legi riscă să fie dezavantajați față de cei pensionați sub noua legislație, mai ales în privința majorărilor ulterioare ale punctului de referință.
Curtea a arătat însă că legea nu diminuează cuantumul pensiei aflate în plată, ci prevede menținerea acesteia atunci când rezultatul recalculării este mai mic.
„Dispozițiile art. 144 alin. 5 și 6 din Legea nr. 360/2023 reprezintă garanții exprese atât pentru respectarea principiului neretroactivității, cât și pentru respectarea cuantumului pensiei”, se arată în motivare.
Judecătorii au explicat că menținerea pensiei mai mari până când noul calcul va conduce la un cuantum superior rezultă din interpretarea prevederilor legale privind recalcularea și majorarea punctului de referință.
În privința diferențelor dintre pensionari, Curtea a considerat că acestea nu reprezintă, prin ele însele, discriminare, întrucât drepturile au fost stabilite în perioade diferite și în baza unor reglementări distincte.
Decizie definitivă
În final, Curtea de Apel Craiova a apreciat că Tribunalul Gorj a aplicat corect dispozițiile legale și că motivele invocate de pensionar nu justifică schimbarea sentinței.
„Neexistând motive pentru schimbarea hotărârii primei instanțe în sensul solicitat de apelanta reclamantă, Curtea va respinge apelul formulat, ca nefondat”, au decis judecătorii.
Hotărârea a fost pronunțată la 8 octombrie 2026 și este definitivă. Astfel, pensionarul din Motru nu a obținut recalcularea solicitată, acordarea celor 18 puncte suplimentare invocate și nici modificarea modului în care Casa Județeană de Pensii Gorj a aplicat noua lege în cazul său.
