Dacă spui Băilești, gândul olteanului fuge repede la două lucruri: prazul și zaibărul. Nu sunt doar mâncare și băutură, ci parte din povestea locului, din felul în care oamenii au crescut, au muncit, au petrecut și s-au adunat la masă. Tocmai de aceea, în perioada 17–18 octombrie, Băileștiul își sărbătorește identitatea oltenească la o nouă ediție a „Sărbătorii Zaibărului și a Prazului”.
Piața Civică din Băilești se transformă, timp de două zile, într-un adevărat punct de întâlnire al Olteniei. Se adună aici oameni din Dolj, Olt și Vâlcea, ansambluri populare, meșteri, producători, copii, artiști și, bineînțeles, gospodari care știu ce înseamnă o masă oltenească adevărată.
Iar în centrul poveștii rămân prazul și zaibărul, două simboluri care au ajuns să fie legate aproape inseparabil de imaginea Băileștiului.
Prazul, mai mult decât o legumă
Pentru olteni, prazul nu este doar ceva care se pune în oală sau lângă o mâncare. Este parte din gastronomia și din vorba locului. Are ceva din încăpățânarea și simplitatea oltenească: crește din pământ, nu cere prea multe și ajunge pe mesele oamenilor în tot felul de feluri.
La Băilești, prazul a devenit însă și element de identitate locală, iar sărbătoarea care îi poartă numele este, de fapt, o celebrare a felului în care mâncarea tradițională spune povestea unei comunități.
Alături de praz vine zaibărul, vinul făcut în gospodăriile oamenilor, cu gustul și poveștile lui. Pentru băileșteni, zaibărul înseamnă toamnă, vie, butoaie, familie și, mai ales, oameni strânși la aceeași masă.
Iar pe 18 octombrie, gospodarii care se laudă că au cel mai bun zaibăr vor avea ocazia să demonstreze acest lucru la concursul „Cel mai bun zaibăr”.
„Oltenia se întâlnește în Băilești”
Ediția din acest an are ca temă „Oltenia se întâlnește în Băilești” și aduce la un loc tradiții din mai multe zone ale regiunii.
Vor fi prezenți reprezentanți ai județelor Dolj, Olt și Vâlcea, iar publicul va putea vedea nu doar spectacole folclorice, ci și meșteșuguri, port popular, ceramică, produse tradiționale și preparate de sezon.
Unul dintre punctele de atracție va fi „Cea mai mare masă oltenească”, unde reprezentanții mai multor comune din Dolj vor veni cu preparate și produse specifice.
Pentru că, în Oltenia, o sărbătoare fără masă întinsă parcă nu este sărbătoare.
Satul Oltenesc vine în centrul Băileștiului
O zonă specială va fi amenajată sub numele „Satul Oltenesc”, unde meșterii populari își vor arăta meseria și obiectele pe care le fac.
Vor fi prezentate opincăria, prelucrarea pielii, țesăturile, cusăturile și portul popular. Nu vor lipsi nici ceramica de Horezu și demonstrațiile meșteșugărești.
Printre invitați se află Alexandru Ilinca, declarat Tezaur Uman Viu pentru opincărie și prelucrarea pielii, precum și Maria Foltea, Elena Borța și Rodica Crăcana, cunoscute pentru cusături, țesături și piese de port popular.
Va fi prezent și grupul „Șezătoarea Râmnicu Vâlcea”, care readuce în atenție vechile forme de socializare din satul românesc.
Cu alte cuvinte, la Băilești nu se vine doar să se cânte și să se danseze. Se vine să se arate cum era viața de odinioară și ce mai poate fi salvat din ea.
Două zile cu muzică și joc
Sâmbătă, 17 octombrie, sărbătoarea începe la ora 14:00, cu Parada Portului Popular.
Pe scenă vor urca numeroase ansambluri folclorice din Dolj și din alte zone ale Olteniei, printre care „Romula Malva” din Dobrosloveni, „Alunelul” din Galicea Mare, „Mugurașul” din Afumați, „Hora Desnățuiului” din Bârca, „Bordeiașul” din Bechet, „Segarceanca” din Segarcea, „Dianca” din Cârna, „Ropota” din Ciuperceni și „Trestioara” din Piscu Vechi.
Vor fi, de asemenea, tineri interpreți care vor urca pe scenă și vor duce mai departe cântecul popular.
Duminică, 18 octombrie, programul continuă cu Ansamblul de Dans Folcloric „Maria Tănase”, dar și cu artiști cunoscuți precum Mariana Ionescu Căpitănescu, Constantin Enceanu, Cristian Bănățean, Marius Măgureanu, Liliana Popa, Lavinia Bîrsoghe, Manuela Motocu, Liviu Dică și Aneta Șișu.
Copiii, puși la masă cu tradiția
Duminică dimineața, de la ora 09:00, începe și „Târgul Toamnei”, unde unitățile de învățământ din Băilești vor prezenta creații artistice, obiecte realizate manual, produse și preparate de sezon.
Este, poate, una dintre cele mai importante părți ale evenimentului. Pentru că prazul și zaibărul nu pot rămâne doar în poveștile bunicilor.
Tradiția trebuie să ajungă și la copii.
Iar dacă un copil învață de mic ce înseamnă o ie, o opincă, o șezătoare, o bucată de ceramică de Horezu, o rețetă veche sau o vie din care se face zaibăr, atunci povestea Băileștiului are șanse să meargă mai departe.
Și motocicliștii vin la sărbătoare
Organizatorii au pregătit și o apariție mai puțin tradițională. La deschiderea manifestării vor fi prezenți motocicliștii de la Veterans Romania și Knight of Heaven.
Motoarele se vor întâlni astfel cu portul popular, prazul, zaibărul, muzica și meșteșugurile oltenești.
Pentru că și asta este Băileștiul de astăzi: un oraș care își păstrează rădăcinile, dar nu refuză să aducă lucruri noi în mijlocul tradițiilor.
Pe 17 și 18 octombrie, Băileștiul își întinde masa pentru toată Oltenia. Cu prazul în prim-plan, cu zaibărul la loc de cinste, cu muzică, joc, port popular și oameni veniți din toate colțurile regiunii.
Iar pentru băileșteni, zaibărul și prazul nu sunt doar două cuvinte din numele unei sărbători. Sunt gustul locului, amintirea meselor de acasă și o parte din identitatea unei comunități care vrea să arate întregii Oltenii de unde vine și ce nu vrea să uite.
