Lovitură pentru Rapid București în războiul siglelor de fotbal! Clubul din Giulești a pierdut definitiv procesul cu Trendyol, după ce a cerut eliminarea de pe platforma de comerț online a produselor care îi foloseau emblema fără acord. Deși a câștigat în primă instanță, Rapid a primit o lovitură decisivă la Curtea de Apel București, care a întors complet verdictul.
Miza depășește însă conflictul dintre cele două părți. Pe platformele de comerț online sunt comercializate tricouri, hanorace și accesorii cu însemnele unor echipe precum Dinamo, Steaua, FCSB și Universitatea Craiova, inclusiv produse oferite de mici firme românești. Pentru cluburi, siglele înseamnă bani, imagine și drepturi comerciale. Pentru comercianți, pot reprezenta o oportunitate de afaceri.
Rapid a cerut ștergerea produselor. Tribunalul i-a dat dreptate, dar apelul a schimbat totul
Conflictul a început în aprilie 2025, când Rapid a descoperit pe Trendyol produse de îmbrăcăminte care ar fi folosit emblema clubului fără autorizație.
Giuleștenii au notificat platforma pe 7 aprilie, solicitând eliminarea articolelor reclamate. A doua zi, Trendyol a confirmat că produsele respective fuseseră șterse.
Rapid nu s-a oprit însă aici. Clubul s-a adresat Tribunalului București, cerând ca platforma să fie obligată să elimine toate produsele care conțineau marca sa, inclusiv eventualele oferte similare apărute ulterior.
Pe 24 noiembrie 2025, Tribunalul București a dat dreptate clubului și a obligat Trendyol să elimine articolele care foloseau marca Rapid.
Judecătorul a apreciat atunci că produsele comercializate fără acord puteau afecta vânzările clubului și valoarea comercială a mărcii. În plus, tribunalul a considerat că simpla eliminare a unor oferte nu era suficientă dacă alte produse cu aceeași emblemă continuau să apară.
Trendyol a atacat hotărârea, iar Curtea de Apel București a răsturnat complet verdictul.
La 29 aprilie 2026, instanța a admis apelul companiei și a respins cererea Rapidului. Decizia este definitivă.
De ce a câștigat Trendyol
Judecătorii au făcut o distincție importantă între platforma care găzduiește anunțurile și comercianții care vând efectiv produsele.
Trendyol a susținut că articolele reclamate aparțineau unui comerciant independent, identificat în dosar drept 442sportswear, și că societatea olandeză nu era vânzătorul acestora.
Curtea de Apel a reținut că platforma avea rolul unui intermediar, în condițiile Regulamentului european privind serviciile digitale, cunoscut drept Digital Services Act.
Unul dintre argumentele decisive a fost că produsele semnalate inițial fuseseră eliminate înainte ca Rapid să deschidă procesul. În ceea ce privește alte articole prezentate ulterior, instanța a apreciat că probele nu demonstrau suficient cine le comercializa și dacă platforma fusese notificată anterior despre caracterul pretins ilegal al ofertelor.
Judecătorii au invocat și interdicția impunerii unei obligații generale de monitorizare a tuturor informațiilor găzduite de platformele online.
Cu alte cuvinte, un marketplace nu poate fi obligat automat să verifice permanent fiecare produs publicat de fiecare comerciant pentru a descoperi eventuale încălcări ale drepturilor asupra mărcilor.
Asta nu înseamnă însă că toate produsele reclamate de Rapid au fost declarate legale. Instanța a analizat răspunderea platformei și condițiile pentru impunerea unei măsuri urgente, nu fondul unui proces de contrafacere împotriva vânzătorului.
Alibaba, gigantul din spatele Trendyol
Platforma implicată în proces este operată pe piața europeană prin Trendyol B.V., societate înregistrată în Țările de Jos.
Trendyol a fost fondată în Turcia, în 2010, de antreprenoarea Demet Mutlu, alături de Evren Üçok și Begüm Tekin. Afacerea a pornit din domeniul modei și s-a transformat într-un marketplace internațional.
Gigantul chinez Alibaba a devenit acționar majoritar în 2018, iar în 2021 compania a atras investiții de 1,5 miliarde de dolari, la o evaluare de 16,5 miliarde de dolari.
Așadar, în disputa cu unul dintre cluburile importante ale fotbalului românesc, Rapid s-a confruntat cu o platformă susținută de unul dintre cei mai mari jucători din comerțul electronic mondial.
Cine are dreptul să facă bani din siglele echipelor?
O emblemă de fotbal nu este doar un desen imprimat pe un tricou. Este un activ comercial care poate genera venituri din produse oficiale, contracte de licențiere și colaborări cu producători.
Cluburile pot autoriza firme să folosească mărcile în schimbul unor plăți sau al altor beneficii contractuale. În schimb, comercianții care utilizează însemne protejate fără un temei legal se pot confrunta cu reclamații și acțiuni în instanță.
Situația poate deveni complicată atunci când există litigii privind denumirile, emblemele sau palmaresul unor echipe istorice.
În cazul Steaua București și FCSB, disputele au vizat atât identitatea clubului, cât și mărcile și palmaresul. La Dinamo, drepturile asupra unor elemente ale identității vizuale au generat, de asemenea, controverse. Iar în Craiova, conflictele dintre structurile asociate Universitatea Craiova și FCU Craiova au făcut ca problema identității sportive și comerciale să fie deosebit de sensibilă.
Trebuie făcută însă o distincție clară: palmaresul, denumirea unei echipe și drepturile asupra unei anumite sigle sunt chestiuni juridice diferite. Faptul că o entitate revendică o anumită perioadă din istoria unui club nu îi conferă automat dreptul de a utiliza orice emblemă asociată acelei echipe.
Tricouri Dinamo, hanorace Craiova și accesorii cu însemnele echipelor, pe marketplace
Pe Trendyol pot fi găsite produse cu tematică fotbalistică, inclusiv articole care folosesc denumiri sau elemente grafice asociate unor cluburi românești. Unele sunt oferite de comercianți independenți, inclusiv firme mici.
Un exemplu este un tricou prezentat drept „Tricou Sigla Dinamo”, pentru care descrierea comercială menționează imprimarea siglei prin tehnologia DTF.
Prezența unui astfel de produs pe platformă nu demonstrează, de una singură, că articolul încalcă drepturile unui club. Pentru a stabili acest lucru, trebuie verificată marca exactă utilizată, titularul drepturilor și existența unei autorizații sau a unui alt temei legal.
Verdictul definitiv în procesul Rapid–Trendyol nu oferă însă platformelor un cec în alb. Comercianții rămân responsabili pentru produsele pe care le vând, iar platformele trebuie să respecte obligațiile legale care le revin, inclusiv să acționeze în condițiile prevăzute de lege atunci când sunt informate despre conținut ilegal.
Pentru cluburile de fotbal, lupta pentru controlul propriilor însemne continuă să fie și o luptă pentru bani. Într-o piață în care suporterii cumpără produse pentru a-și arăta atașamentul față de echipele favorite, fiecare emblemă poate avea o valoare comercială importantă.
