Aproape 1,94 milioane de lei sunt în joc într-un proces în care Complexul Energetic Valea Jiului cere repararea unei linii industriale de cale ferată despre care susține că a fost demontată ilegal. Firma acuzată de producerea prejudiciului invocă licitația publică prin care ar fi cumpărat bunurile, iar un alt proprietar susține că șinele și podurile au ajuns ulterior în patrimoniul său. Tribunalul Gorj a cerut expertului să lămurească dacă linia poate fi remontată și cât ar costa lucrările.
Un proces cu miză de aproape două milioane de lei se judecă la Tribunalul Gorj, unde Complexul Energetic Valea Jiului SA încearcă să obțină repararea unui prejudiciu pe care îl atribuie societății Robyfed Cons CF SRL. Litigiul vizează demontarea unor tronsoane de cale ferată industrială și a unor componente aferente, iar instanța trebuie să stabilească dacă bunurile au fost dezafectate în mod nejustificat și dacă situația poate fi readusă la starea inițială.
Compania energetică solicită, în principal, remontarea șinelor de cale ferată, iar în subsidiar, dacă această operațiune nu poate fi realizată, plata unor despăgubiri de 1.938.605,08 lei.
Deocamdată, Tribunalul Gorj nu a stabilit cine are dreptate în acest conflict. Judecătorii au cerut însă clarificări tehnice suplimentare, după ce raportul de expertiză depus la dosar nu a răspuns suficient de clar la întrebările esențiale ale procesului.
Cine deține șinele și cine trebuie să plătească?
În centrul disputei se află o linie industrială de cale ferată și mai multe poduri, ale căror drepturi de proprietate și operațiuni de dezafectare sunt contestate de părțile implicate.
Robyfed Cons CF SRL susține că demontarea a fost justificată de bunurile adjudecate în urma unei licitații publice organizate la 18 ianuarie 2024, în cadrul procedurii de insolvență a unei alte societăți energetice, în speță CE Oltenia. Ulterior, bunurile ar fi fost vândute mai departe, ajungând, potrivit documentelor invocate în dosar, la societatea Conix Construct SRL.
Aceasta din urmă a cerut să intervină în proces în sprijinul firmei Robyfed, afirmând că este actualul proprietar al bunurilor și că hotărârea judecătorească ar putea afecta direct drepturile sale.
Reprezentantul societății a susținut în fața instanței că bunurile au fost dobândite prin acte succesive de vânzare și tranzacție și că licitația publică nu a fost contestată. În opinia sa, Complexul Energetic Valea Jiului nu ar putea pretinde despăgubiri pentru bunuri asupra cărora societatea reclamantă nu ar avea un drept de proprietate dovedit.
De cealaltă parte, reprezentanta juridică a companiei energetice a cerut respingerea intervenției, argumentând că aceasta nu îndeplinește condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă pentru o intervenție accesorie.
Tribunalul Gorj a respins intervenția firmei Conix Construct
Prin încheierea din 29 septembrie 2026, Tribunalul Gorj a respins ca inadmisibilă cererea de intervenție formulată de Conix Construct SRL în sprijinul firmei Robyfed Cons CF SRL.
Judecătorii au explicat că o intervenție accesorie trebuie să urmărească sprijinirea apărării uneia dintre părțile deja implicate în proces. În schimb, societatea care a solicitat să intre în dosar și-a întemeiat argumentele pe un presupus drept de proprietate propriu asupra bunurilor disputate.
Instanța a reținut că firma nu se limitează la susținerea apărării pârâtei, ci urmărește protejarea unui drept real pe care afirmă că îl deține asupra șinelor și podurilor.
„Calificarea cererii nu poate fi determinată exclusiv de denumirea dată acesteia de intervenient”, au explicat judecătorii, arătând că trebuie analizate conținutul solicitării, natura interesului invocat și scopul urmărit.
Magistrații au mai precizat că admiterea intervenției ar fi presupus analizarea unor raporturi juridice suplimentare, rezultate din transferurile succesive ale bunurilor, ceea ce ar fi depășit cadrul procesului inițial.
Important de precizat: respingerea intervenției nu înseamnă că Tribunalul Gorj a stabilit că firma Conix Construct nu este proprietara bunurilor. Instanța a analizat doar dacă societatea putea participa în dosar prin forma de intervenție aleasă, fără să tranșeze valabilitatea dreptului de proprietate invocat.
Soluția poate fi atacată cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Expertul trebuie să spună dacă șinele pot fi remontate
Procesul nu se oprește aici. Tribunalul Gorj a considerat că raportul de expertiză existent la dosar trebuie completat, pentru a lămuri aspectele tehnice care pot influența decisiv soluția.
În primul rând, expertul trebuie să stabilească dacă linia de cale ferată menționată în procesul-verbal de licitație poate fi identificată fără echivoc în raport cu bunurile din evidențele de inventar. Judecătorii vor să afle dacă tronsonul disputat a fost efectiv inclus în bunurile adjudecate de firma pârâtă.
O altă întrebare vizează podurile cu numerele de inventar 100044 și 100053. Expertul trebuie să precizeze dacă au fost demontate și componentele acestora sau dacă operațiunile au vizat alte două poduri, precum și dacă elementele pot fi identificate cu certitudine.
Cea mai importantă lămurire privește însă posibilitatea refacerii liniei industriale.
Expertul trebuie să stabilească dacă tronsoanele lipsă pot fi remontate, ce lucrări sunt necesare și ce cantități de materiale ar trebui folosite. În analiză trebuie luate în calcul și materialele recuperate care ar mai putea fi reutilizate.
În final, specialistul trebuie să calculeze costurile necesare pentru readucerea liniei la situația anterioară demontării și să verifice dacă devizul de 1.938.605,08 lei depus de compania energetică este justificat tehnic.
Cu alte cuvinte, instanța vrea să afle nu doar ce bunuri au fost demontate și cui îi aparțineau, ci și dacă prejudiciul reclamat poate fi reparat în natură și cât ar costa efectiv lucrările.
Acuzații privind ridicarea a 60 de tone de șină
În cererea sa de intervenție, Conix Construct a invocat și existența unui conflict mai amplu privind bunurile industriale.
Societatea a susținut că reprezentanți ai Complexului Energetic Valea Jiului ar fi ridicat aproximativ 60 de tone de șină de tip T49 din zona Bărbăteni-Lupeni, împiedicând exercitarea dreptului de proprietate și continuarea operațiunilor de demontare și valorificare.
Tot în susținerea poziției sale, firma a făcut referire la o ordonanță a procurorului din 12 februarie 2026, prin care, potrivit documentelor prezentate în dosar, s-ar fi dispus începerea urmăririi penale cu privire la fapte cercetate sub aspectul unor posibile infracțiuni de abuz în serviciu, furt și distrugere sau degradare.
Acestea sunt susțineri formulate în cadrul cererii de intervenție. Ele nu reprezintă, prin ele însele, dovada săvârșirii unor infracțiuni și nici stabilirea vinovăției vreunei persoane.
Tribunalul Gorj nu a soluționat aceste acuzații în cadrul încheierii din 29 septembrie, ci a analizat exclusiv admisibilitatea cererii de intervenție și necesitatea completării expertizei.
Procesul continuă în noiembrie
Următorul termen de judecată a fost stabilit pentru 10 noiembrie 2026, când instanța urmează să continue judecarea dosarului.
Până atunci, expertul trebuie să depună completarea raportului cu cel puțin zece zile înainte de termen, iar părțile trebuie să își exprime punctul de vedere cu privire la onorariul definitiv solicitat de specialist, în cuantum de 13.830 de lei.
Miza rămâne una consistentă: fie se va dispune refacerea liniei industriale de cale ferată, dacă instanța va considera că sunt îndeplinite condițiile legale, fie va fi analizată plata despăgubirilor solicitate de Complexul Energetic Valea Jiului.
Deocamdată, nu există o hotărâre pe fondul pretențiilor, iar suma de aproape 1,94 milioane de lei reprezintă valoarea solicitată de reclamantă, nu un prejudiciu stabilit definitiv de instanță.
Dosarul se judecă în primă instanță la Tribunalul Gorj, în materia litigiilor cu profesioniștii.
