Fostul ministru al Finanțelor, Dan Vîlceanu, susține că politica europeană privind utilizarea cărbunelui pentru producerea energiei s-ar putea schimba începând cu anul 2027. În opinia sa, presiunea pentru renunțarea la cărbune va fi reevaluată pe fondul nevoii de energie abundentă și la un preț cât mai mic.
Declarațiile lui Dan Vîlceanu vin într-un moment în care România își reduce capacitățile de producție pe cărbune, în timp ce termocentralele din Gorj și Dolj se află în proces de restrângere a activității, în cadrul programului de decarbonizare.
Fostul ministru consideră că Europa va fi nevoită să privească diferit problema cărbunelui, mai ales în condițiile în care marile economii caută să-și asigure producția internă de energie.
„O să vedeți că după acest an toată optica se schimbă”, a declarat Dan Vîlceanu.
Potrivit acestuia, schimbarea de abordare ar fi legată inclusiv de politica Statelor Unite și de preocuparea pentru asigurarea unei cantități suficiente de energie.
„Este clar că ai nevoie de surse și totul a început de la America. N-am descoperit noi apa caldă. Americanii au venit și au zis primii: «Bă, ieșiți din acordul de la Paris». Da, cu CO2-ul și eu vreau să produc cât de multă energie pot din orice sursă, să fie multă și ieftină”, a spus fostul ministru.
Vîlceanu: Nu poți avea energie ieftină dacă închizi grupurile energetice
Unul dintre principalele argumente invocate de fostul ministru este legat de reducerea capacităților de producție. Dan Vîlceanu susține că România nu poate obține energie ieftină dacă scoate din sistem centrale capabile să producă energie constant.
„Atât vreme cât tu reduci, apropo de ce spunea și Virgil Popescu, cât tu scoți din sistem grupuri energetice care dau energie în bandă și împuținezi cantitatea de energie pe care o livrezi, cum să ai energie ieftină?”, a afirmat acesta.
Vîlceanu critică și politica de suprataxare a companiilor din sectorul energetic, despre care spune că pune o presiune suplimentară asupra prețului final.
„Pe lângă faptul că tu rămâi cu energie puțină, mai și suprataxezi companiile și vrei energie ieftină. N-ai cum să ai energie ieftină”, a mai declarat fostul ministru.
„Energia devine scumpă în momentul în care e puțină”
Dan Vîlceanu susține că problema cărbunelui trebuie analizată și din perspectiva efectului pe care retragerea grupurilor îl poate avea asupra pieței.
El dă ca exemplu un preț de 770 de lei/MWh, despre care spune că poate părea ridicat în condițiile în care există suficientă energie disponibilă. Dacă însă respectiva cantitate de energie dispare din piață, iar oferta scade, prețul poate ajunge și mai sus.
„Vreau să vă spun că toți cei care sunt mari fani ai energiei din surse regenerabile ratează această extraordinar de importantă situație și mă refer aici la situația în care nu mai ai energie pe cărbune și trebuie să imporți sau trebuie să vii cu alte surse de energie s-o suplimentezi”, a spus Vîlceanu.
El a continuat cu un exemplu privind diferența dintre un preț aparent mare și unul care poate deveni și mai mare atunci când oferta de energie scade.
„Poate ți se pare scumpă că e 770 RON MW, de exemplu, dar dacă ea dispare, e 1000 MW. Și atunci, ea nu mai e atât de scumpă. Energia devine scumpă în momentul în care e puțină”, a afirmat fostul ministru.
Trei-patru grupuri pe cărbune în plus ar fi putut schimba piața, spune Vîlceanu
În opinia lui Dan Vîlceanu, menținerea în funcțiune a mai multor grupuri energetice pe cărbune ar fi însemnat o ofertă mai mare de energie și, implicit, o presiune asupra prețurilor.
„De exemplu, dacă noi am mai fi avut încă trei grupuri sau patru grupuri pe cărbune și dacă am fi avut, în același moment, complicat în piața de energie, ai fi avut mult mai multă energie pe piață, mult mai multe companii care vindeau energie. Și atunci, clar că prețul n-ar fi fost ca cel de astăzi”, a susținut Vîlceanu.
Declarațiile sunt importante pentru județele Gorj și Dolj, unde reducerea producției pe cărbune înseamnă închiderea treptată a unor capacități importante din cadrul Complexului Energetic Oltenia.
Fostul ministru consideră astfel că Europa ar putea ajunge să reevalueze politica energetică actuală, în condițiile în care securitatea energetică și prețul electricității au devenit probleme majore pentru economiile europene.
Deocamdată, însă, declarația lui Dan Vîlceanu reprezintă o prognoză privind evoluția politicii energetice europene, nu o decizie oficială a Uniunii Europene privind revenirea la producția pe cărbune.
