Spitalul Clinic Municipal Filantropia din Craiova a încercat să blocheze executarea silită pentru o sumă de peste 105.000 de lei, susținând că poprirea fondurilor ar putea afecta direct activitatea medicală și chiar îngrijirea pacienților. Judecătoria Craiova nu a mai ajuns însă să analizeze aceste argumente. Cererea spitalului a fost anulată deoarece instanța a constatat că fusese semnată de un consilier juridic care nu avea, potrivit documentelor depuse la dosar, mandat pentru semnarea contestației la executare.
Dosarul a ajuns pe rolul Judecătoriei Craiova după ce Spitalul Clinic Municipal Filantropia a solicitat suspendarea provizorie a executării silite începute împotriva sa.
Executarea era derulată în dosarul nr. 263/E/2026 al unui executor judecătoresc, în numele a doua persoane fizice din Craiova, iar spitalul a fost somat să achite suma de 105.832,39 lei într-un termen de o zi.
În caz contrar, unitatea medicală risca poprirea conturilor și a veniturilor.
Spitalul a încercat să obțină suspendarea provizorie a executării și a formulat, în paralel, o contestație la executare.
Spitalul: banii sunt necesari pentru funcționarea unității medicale
În cererea depusă la instanță, reprezentanții Spitalului Filantropia au susținut că executarea silită trebuie suspendată deoarece unitatea medicală este o instituție publică și beneficiază de un regim juridic special.
Spitalul a invocat prevederile O.G. nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice.
Potrivit susținerilor unității medicale, în cazul său ar exista un termen de șase luni pentru plata obligației, termen care, în situația analizată, s-ar fi împlinit abia la 29 ianuarie 2027.
Spitalul a considerat, prin urmare, că actele de executare demarate înainte de expirarea acestui termen nu aveau temei legal.
Reprezentanții unității medicale au mai susținut că au încercat să achite voluntar obligația și că au solicitat în repetate rânduri creditorilor coordonatele bancare necesare pentru efectuarea plății.
Potrivit cererii, nu ar fi primit însă niciun răspuns.
„Blocarea fondurilor ar afecta direct dreptul la sănătate”
Unul dintre argumentele importante invocate de spital în fața instanței a fost legat de impactul pe care executarea silită l-ar putea avea asupra activității medicale.
Spitalul a susținut că blocarea fondurilor poate afecta resursele necesare funcționării unității și, implicit, continuitatea serviciilor medicale.
În cerere s-a arătat că o eventuală poprire ar putea genera „riscuri critice” pentru activitatea medicală.
Reprezentanții spitalului au susținut că protejarea continuității actului medical trebuie să primeze în fața amânării pentru câteva săptămâni a încasării unei sume de bani.
Unitatea medicală a cerut astfel suspendarea provizorie a executării până la soluționarea contestației.
Instanța nu a mai analizat dacă executarea trebuia suspendată
Deși argumentele spitalului vizau inclusiv protejarea activității medicale și regimul special aplicabil instituțiilor publice, Judecătoria Craiova nu a mai intrat în analiza acestor probleme.
La termenul din 10 septembrie 2026, instanța a ridicat din oficiu o problemă procedurală: lipsa semnăturii valabile de pe cererea de chemare în judecată.
Judecătorii au verificat documentele și au constatat că cererea fusese semnată de un consilier juridic.
Problema era că, potrivit împuternicirii aflate la dosar, consilierul juridic respectiv nu avea mandat pentru a semna contestația la executare.
Instanța îi ceruse spitalului să prezinte o delegație sau un alt document care să demonstreze că persoana respectivă avea dreptul de a semna cererea.
Spitalul nu a făcut însă acest lucru.
Instanța: cererea era nulă
Judecătorii au invocat prevederile Codului de procedură civilă care stabilesc că cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă semnătura părții sau a reprezentantului acesteia.
Mai mult, legea prevede că lipsa semnăturii poate fi acoperită pe parcursul judecății, însă partea trebuie să remedieze problema în termenul indicat de instanță.
În cazul de față, judecătorii au constatat că spitalului i s-a pus în vedere în mod expres această obligație.
Instanța a făcut referire la încheierea din 26 august 2026, prin care unitatea medicală fusese informată asupra problemei.
Cu toate acestea, documentul necesar nu a fost depus.
„Constatând că cererea de chemare în judecată, depusă de contestator a fost semnată de consilierul juridic care nu are mandat de semnare a contestației la executare (…) și nu s-a conformat dispoziției instanței de a prezenta o delegație care să-i confere dreptul de a semna înscrisul, acțiunea introductivă este nulă”, se arată în hotărârea Judecătoriei Craiova.
Judecătorii au mai precizat că obligația fusese comunicată în mod expres reprezentanților spitalului, însă aceasta nu a fost îndeplinită.
Prin urmare, instanța a admis excepția nulității cererii și a anulat-o.
Peste 105.000 de lei, în centrul executării
În aceste condiții, problema esențială pentru spital rămâne executarea silită în valoare de 105.832,39 lei.
Judecătoria Craiova nu a mai analizat însă dacă unitatea medicală beneficiază de termenul de șase luni invocat prin O.G. nr. 22/2002, dacă poprirea ar afecta activitatea medicală sau dacă erau întrunite condițiile pentru suspendarea provizorie.
Aceste argumente au rămas neanalizate ca urmare a soluției privind lipsa semnăturii valabile.
Instanța a dispus anularea cererii de chemare în judecată pentru lipsa semnăturii.
Soluția a fost pronunțată la 10 septembrie 2026 și este menționată în dispozitiv ca fiind fără cale de atac.
Astfel, un demers prin care Spitalul Filantropia încerca să obțină rapid protecție împotriva executării silite pentru mai bine de 105.000 de lei s-a încheiat fără ca instanța să analizeze fondul argumentelor privind banii destinați funcționării unității medicale. Problema decisivă a fost una procedurală: persoana care a semnat cererea nu a putut demonstra că avea mandatul necesar pentru a o semna, iar documentul nu a fost remediat în termenul indicat de judecător.
