Suspiciuni privind modul în care Complexul Energetic Oltenia eliberează adeverințele necesare pensionării în condiții speciale au apărut în discuțiile purtate de mineri pe rețelele de socializare. Unii angajați susțin că ar exista verificări ale organelor de anchetă și ridică întrebări despre salariații care au primit documente pentru perioade lucrate inclusiv în funcții administrative. Informațiile vehiculate online nu reprezintă însă o confirmare oficială a existenței unei anchete. În paralel, Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să tranșeze o problemă care poate schimba radical modul în care sunt analizate aceste adeverințe la pensionare.
Adeverințele eliberate de Complexul Energetic Oltenia au devenit subiect de controverse în rândul minerilor și energeticienilor, pe fondul proceselor prin care angajații și foștii salariați încearcă să obțină recunoașterea condițiilor speciale de muncă și reducerea vârstei de pensionare.
Pe paginile de socializare, mai mulți mineri afirmă că au informații potrivit cărora organele de anchetă ar verifica modul în care au fost emise unele documente. În discuții sunt invocate inclusiv situații în care adeverințele ar fi fost acordate unor persoane care au lucrat în birouri sau au ocupat funcții administrative.
Deocamdată, aceste afirmații aparțin unor utilizatori ai rețelelor sociale și nu sunt însoțite de o confirmare oficială din partea organelor de anchetă. Nu există, pe baza informațiilor prezentate, suficiente date pentru a concluziona că au fost emise adeverințe false sau că anumite persoane au beneficiat nelegal de prevederile Legii 197/2021.
Discuțiile reflectă însă o nemulțumire existentă în rândul unor salariați, care cer ca regulile să fie aplicate în mod egal și ca documentele să reflecte activitatea desfășurată efectiv de fiecare angajat.
Acuzații pe rețelele sociale privind beneficiarii Legii 197
În comentariile publicate online, un utilizator susține că anumite persoane ar fi beneficiat de prevederile Legii 197/2021, deși, în opinia sa, nu s-ar fi încadrat în condițiile legale.
„Este dubios că căutați aceste dedesubturi pentru că pe legea 197 s-au strecurat unele persoane care anumite perioade nu s-au încadrat în lege, dar pe unii i-au ajutat adeverințele false din CEO”, a scris acesta.
Autorul comentariului formulează și acuzații la adresa unor persoane din sistemul judiciar, susținând că ar cunoaște mai multe asemenea cazuri. Aceste afirmații nu sunt confirmate independent și nu pot fi considerate fapte dovedite.
Controversa are la bază o întrebare importantă pentru angajații CE Oltenia: este suficient ca angajatorul să elibereze o adeverință în care este menționată activitatea în condiții speciale sau trebuie verificat și dacă atribuțiile efectiv îndeplinite de salariat corespund cerințelor prevăzute de lege?
Tocmai această problemă a generat interpretări diferite în instanțele din România și urmează să fie analizată de instanța supremă.
Tribunalul Gorj cere explicații de la Complexul Energetic Oltenia
Un dosar de pensionare aflat pe rolul Tribunalului Gorj arată că judecătorii solicită informații detaliate despre activitatea profesională a angajaților înainte de a soluționa anumite litigii.
Pe 8 octombrie 2026, instanța a decis repunerea pe rol a unui dosar în care un reclamant contestă o decizie de pensionare emisă de Casa Județeană de Pensii Gorj.
Judecătorii au stabilit un nou termen pentru 12 noiembrie 2026, la ora 10:30, și au cerut completarea probatoriului.
Complexul Energetic Oltenia trebuie să comunice, în ordine cronologică, meseriile ocupate de reclamant în perioada 17 mai 2004 – 15 iunie 2018. Compania trebuie să precizeze și funcțiile deținute în intervalele 1 mai 2014 – 25 mai 2017 și 19 iunie 2017 – 15 iunie 2018, precum și atribuțiile îndeplinite în exercitarea acestora.
La rândul său, reclamantul trebuie să indice meseriile și sarcinile de serviciu pentru fiecare perioadă în care solicită recunoașterea drepturilor de pensie, cu raportare la fișele postului.
Casa Județeană de Pensii Gorj trebuie să depună la dosar toate anexele deciziei de pensionare din 14 septembrie 2026, inclusiv documentele referitoare la activitatea profesională, precum și actele emise în dosarul de pensionare după 29 iulie 2024.
Solicitarea acestor clarificări nu înseamnă că instanța a constatat existența unor nereguli în adeverințele emise de CE Oltenia. Ea arată însă că, în acest dosar, judecătorii consideră necesare informații suplimentare pentru a stabili ce activități a desfășurat efectiv reclamantul.
Tribunalul Gorj nu a pronunțat încă o soluție asupra drepturilor de pensie solicitate.
Aceeași adeverință poate fi interpretată diferit de la o instanță la alta
Problema depășește cazul unui singur salariat. În prezent, instanțele din România au avut interpretări diferite privind valoarea adeverințelor eliberate de angajatori pentru recunoașterea condițiilor speciale de muncă.
Legea 197/2021 a introdus în categoria locurilor de muncă în condiții speciale anumite activități de producție, mentenanță și activități asimilate din termocentralele pe cărbune și din unitățile de extracție a cărbunelui.
Beneficiul este însă condiționat de implicarea directă și nemijlocită a personalului în utilizarea procedeelor și utilajelor specifice.
Ulterior, Legea 74/2022 a extins aplicarea prevederilor și asupra anumitor perioade lucrate înainte de 1 aprilie 2001, cu condiția ca activitatea să fi fost încadrată atunci în grupa I sau a II-a de muncă.
În anii următori, Înalta Curte a pronunțat mai multe decizii privind aplicarea acestor prevederi. Cu toate acestea, a rămas controversată problema măsurii în care casele de pensii și judecătorii pot verifica documentele care au stat la baza adeverințelor eliberate de angajatori.
O parte dintre instanțe consideră că adeverința emisă de angajator trebuie luată în calcul dacă respectă cerințele legale de formă și nu a fost anulată. În această interpretare, angajatorul este cel care cunoaște activitatea salariatului și răspunde pentru corectitudinea datelor înscrise.
Alte instanțe susțin că adeverința reprezintă o probă care poate fi verificată în raport cu documentele de bază. Dacă actele nu demonstrează că angajatul a desfășurat efectiv activitățile prevăzute de lege, perioada respectivă nu poate fi recunoscută automat ca muncă în condiții speciale.
În această a doua interpretare, simpla menționare a condițiilor speciale într-o adeverință nu înlătură obligația de a verifica dacă sunt îndeplinite cerințele legale.
ÎCCJ poate stabili o regulă obligatorie pentru toate instanțele
Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să se pronunțe într-un recurs în interesul legii care vizează tocmai această divergență de interpretare.
Procedura are rolul de a asigura aplicarea unitară a legii de către instanțele din România. Decizia pronunțată în recursul în interesul legii va fi obligatorie pentru instanțe, în condițiile prevăzute de lege.
Pentru minerii și energeticienii din Gorj, hotărârea poate avea consecințe importante asupra proceselor aflate pe rol și asupra modului în care vor fi analizate cererile de pensionare în condiții speciale.
Dacă va fi consacrată interpretarea potrivit căreia adeverințele trebuie verificate în raport cu documentele care le susțin, salariații ar putea fi nevoiți să prezinte dovezi mai detaliate privind activitatea desfășurată, mai ales în cazul perioadelor în care au ocupat mai multe funcții.
În schimb, dacă va prevala interpretarea care acordă o greutate decisivă adeverinței emise de angajator, documentul ar putea avea un rol mai important în stabilirea drepturilor de pensie, atât timp cât îndeplinește cerințele legale.
Niciuna dintre variante nu înseamnă că toți angajații din birouri sunt automat excluși sau că toate adeverințele emise de CE Oltenia sunt automat valabile. Încadrarea depinde de condițiile prevăzute de lege și de situația concretă a fiecărui salariat.
Miza pentru minerii și energeticienii din Gorj
Pentru angajații și foștii salariați ai Complexului Energetic Oltenia, problema este cu atât mai importantă cu cât multe dintre perioadele de muncă invocate în procese datează de acum câteva decenii.
În cazul unor unități reorganizate sau desființate, documentele de arhivă pot fi greu de identificat ori pot lipsi. Fișele postului, pontajele și evidențele privind activitatea efectivă pot deveni esențiale atunci când instanța trebuie să stabilească dacă sunt îndeplinite condițiile legale.
Ministerul Public a susținut, într-un punct de vedere transmis în această procedură, că dreptul la pensie în condiții speciale rezultă din lege, nu din simpla existență a unei adeverințe. Angajatorul poate confirma funcția, perioada lucrată și atribuțiile salariatului, însă încadrarea juridică a activității poate fi verificată de instanță.
Totodată, adeverința rămâne o probă importantă, mai ales atunci când informațiile înscrise sunt complete, coerente și susținute de documentele existente.
Prin urmare, suspiciunile exprimate de unii mineri pe rețelele sociale trebuie separate de problema juridică aflată în dezbatere. Existența unor verificări ale organelor de anchetă nu poate fi confirmată doar pe baza comentariilor online, iar legalitatea adeverințelor trebuie analizată pe baza documentelor și a probelor concrete.
Decizia ÎCCJ ar putea aduce însă o schimbare majoră pentru toți cei care solicită recunoașterea condițiilor speciale de muncă. Pentru unii salariați, aceasta ar putea însemna clarificarea regulilor de pensionare. Pentru alții, ar putea însemna necesitatea de a demonstra mai riguros ce activități au desfășurat efectiv în carierele miniere și în termocentralele Complexului Energetic Oltenia.
