Complexul Energetic Oltenia ar putea primi diferența de ajutor de stat pentru plata certificatelor de emisii aferente anului 2026, după ce Senatul a adoptat în unanimitate o propunere legislativă inițiată de parlamentarii AUR. Miza este uriașă pentru Gorj: supraviețuirea companiei, continuarea producției de energie pe cărbune și protejarea locurilor de muncă ale minerilor și energeticienilor.
Un vot important pentru viitorul Complexului Energetic Oltenia a fost dat în plenul Senatului. Proiectul legislativ L576/2026, care vizează acordarea diferenței rămase din ajutorul de stat destinat achiziției certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, a fost adoptat în unanimitate.
Inițiatorii susțin că măsura ar permite companiei energetice din Gorj să primească banii rămași din schema de sprijin autorizată de Comisia Europeană, fără să fie vorba despre un ajutor suplimentar. Practic, statul ar trebui să achite partea de finanțare care nu a fost acordată la timp.
Pentru minerii și energeticienii din Gorj, miza este directă. CE Oltenia se confruntă cu pierderi financiare uriașe, iar costurile certificatelor de CO₂ au devenit una dintre cele mai mari poveri pentru companie. Fără finanțarea promisă, presiunea asupra bugetului societății riscă să se răsfrângă și mai mult asupra activității și angajaților.
Pierderi de un miliard de lei din cauza certificatelor de CO₂
În timpul dezbaterilor din Senat, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a prezentat situația financiară a Complexului Energetic Oltenia și a susținut că societatea este dezavantajată față de companiile energetice din alte state europene, unde ajutoarele pentru plata certificatelor sunt acordate la timp.
„Anul trecut rezultatul financiar la Complexul Energetic Oltenia a fost următorul: 1 miliard de lei profit din exploatare, 2 miliarde de lei pierdere din certificatele de gaze cu efect de seră. Trăgând linie, rezultatul global este de 1 miliard de lei pierdere”, a declarat senatorul.
Acesta a cerut statului român să achite ajutorul de stat la care s-a angajat, invocând practica altor țări europene care își sprijină industria energetică și sectoarele mari consumatoare de energie.
Importuri uriașe de energie. România, dependentă de producția din străinătate
Un alt argument prezentat în plen a fost dependența României de importurile de energie electrică, în special în perioadele în care producția internă nu acoperă consumul.
Senatorul AUR Eugen-Cristian Șipoș a prezentat cifre privind importurile și a avertizat asupra rolului pe care îl mai pot avea termocentralele pe cărbune în sistemul energetic național.
„Astăzi, la ora 7:15, România a înregistrat un import de peste 2.500 de megawați de energie electrică, la un preț de 2.124 de lei pe megawatt-oră. Joi seară, la ora 18:30, consumul instantaneu a fost de 7.899 de megawați, iar producția internă de doar 4.498 de megawați. Diferența, de 3.401 megawați – adică 43% din consum –, a fost acoperită din import!”, a declarat senatorul.
Acesta a susținut că grupurile energetice pe cărbune asigură producție constantă, flexibilitate și rezerve necesare sistemului energetic, mai ales în perioadele în care producția eoliană și hidroenergetică este redusă.
Peste 425 de milioane de lei, miza ajutorului pentru CE Oltenia
Potrivit prevederilor proiectului, compania ar urma să beneficieze de diferența de grant în valoare de aproximativ 425,8 milioane de lei, destinată achiziției certificatelor de emisii. Banii trebuie utilizați exclusiv în acest scop, iar nerespectarea destinației atrage recuperarea sumelor și a dobânzilor.
Proiectul mai prevede prelungirea până la 31 decembrie 2029 a termenului pentru tragerile din împrumuturile cu garanție de stat, în concordanță cu planul de restructurare modificat.
Inițiatorii susțin că aceste modificări sunt necesare pentru ca CE Oltenia să poată face față obligațiilor financiare și să continue implementarea planului de restructurare.
Vot unanim, dar bătălia legislativă nu s-a încheiat
Deși rezultatul votului este unul categoric, angajații CE Oltenia nu au încă garanția că banii vor ajunge în conturile companiei. Proiectul a trecut de Senat, dar mai trebuie să parcurgă procedura parlamentară din Camera Deputaților, care este for decizional.
Conform evidenței oficiale a Senatului, pe 9 noiembrie 2026, proiectul L576/2026 a primit 106 voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere.
Pentru Gorj, următoarea etapă este esențială. Într-o perioadă în care Complexul Energetic Oltenia a pierdut mii de salariați, iar restructurarea continuă să schimbe radical industria energetică din județ, finanțarea certificatelor de CO₂ reprezintă una dintre problemele decisive pentru viitorul companiei.
Rămâne de văzut dacă votul unanim din Senat se va transforma și într-o lege aplicabilă, iar ajutorul financiar va ajunge efectiv la CE Oltenia. Pentru minerii și energeticienii din Gorj, diferența dintre o promisiune legislativă și banii virați companiei este una majoră.
