1,6 miliarde de lei au fost scoase în 2024 din Fondul de rezervă al Guvernului pentru plata pensiilor calculate sau recalculate în baza Legii 360/2023. Curtea de Conturi atrage însă atenția că această soluție nu era justificată, deoarece cheltuielile erau previzibile și ar fi trebuit să fie incluse în bugetul asigurărilor sociale.
Pentru minerii și energeticienii pensionați din Gorj, Dolj și Mehedinți, problema este cu atât mai importantă, în condițiile în care recalcularea pensiilor a vizat și foștii angajați din condiții speciale de muncă, care au acumulat perioade lungi lucrate în minerit și energie.
Raportul Curții de Conturi arată că, în 2024, Casa Națională de Pensii Publice a primit 1,6 miliarde de lei din Fondul de rezervă bugetară, prin Hotărârea de Guvern nr. 1.443/2024. Banii au fost destinați „asigurării plății drepturilor de asigurări sociale din sistemul public de pensii”.
Problema identificată de auditori este că Fondul de rezervă este destinat unor cheltuieli urgente sau neprevăzute, în timp ce plata pensiilor reprezintă o cheltuială permanentă și previzibilă.
1,6 miliarde de lei, luați din rezerva Guvernului
Curtea de Conturi constată că apelarea la Fondul de rezervă pentru plata pensiilor a devenit o practică.
În 2022, sistemul public de pensii a primit 196 de milioane de lei, în 2023 suma a crescut la 657,18 milioane de lei, iar în 2024 s-a ajuns la 1,6 miliarde de lei.
În toate aceste cazuri, banii au fost solicitați pentru plata drepturilor de pensii.
Auditorii consideră însă că o asemenea practică eludează practic mecanismul normal de finanțare a sistemului public de pensii.
„Cheltuielile cu pensiile reprezintă cheltuieli recurente, previzibile”, este concluzia raportului, care arată că necesarul suplimentar ar fi trebuit acoperit prin bugetul asigurărilor sociale sau prin rectificare bugetară, nu prin Fondul de rezervă.
Noua lege a pensiilor era cunoscută din 2023
Unul dintre argumentele folosite pentru acordarea celor 1,6 miliarde de lei a fost intrarea în vigoare a Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii și necesitatea plății diferențelor rezultate din recalculare.
Curtea de Conturi atrage însă atenția că legea fusese publicată încă din 29 noiembrie 2023, înainte de aprobarea bugetului asigurărilor sociale pentru anul 2024.
Mai mult, în fundamentarea bugetului pentru 2024 era deja prevăzută majorarea necesară pentru aplicarea noii legi a pensiilor începând cu luna septembrie.
Prin urmare, susțin auditorii, necesarul financiar nu putea fi considerat o situație neprevăzută.
Au rămas aproape 78 de milioane de lei nefolosiți
Un alt aspect remarcat de Curtea de Conturi este că 77,88 milioane de lei din cele 1,6 miliarde de lei primite din Fondul de rezervă au rămas neutilizate la sfârșitul anului 2024.
Practic, aproximativ 5% din suma alocată nu a fost cheltuită.
În același timp, CNPP a raportat impozite calculate și reținute din drepturile de pensie, dar care nu fuseseră virate la bugetul de stat.
Este vorba despre 33,4 milioane de lei.
Curtea de Conturi consideră că această situație arată că alocarea banilor din Fondul de rezervă nu și-a atins integral scopul declarat, respectiv asigurarea plății integrale și la timp a pensiilor în luna decembrie 2024.
Curtea de Conturi: banii trebuiau regularizați
Auditorii mai spun că suma rămasă neutilizată trebuia regularizată cu bugetul de stat.
Raportul subliniază că Fondul de rezervă nu reprezintă o sursă permanentă de finanțare și nu poate fi tratat ca un excedent pe care instituțiile îl păstrează pentru anul următor.
„Fondul de rezervă este o sursă de finanțare destinată acoperirii cheltuielilor urgente, neprevăzute”, arată Curtea de Conturi.
În cazul de față, însă, plata pensiilor și diferențele rezultate din recalcularea acestora erau cunoscute înainte de aprobarea bugetului.
Curtea de Conturi concluzionează că CNPP a apelat la Fondul de rezervă exclusiv pentru echilibrarea bugetului sistemului public de pensii, iar banii au fost utilizați doar parțial.
Pentru pensionarii din minerit și energie, raportul readuce în atenție o problemă sensibilă: costurile generate de recalcularea pensiilor și de drepturile pensionarilor trebuiau prevăzute în bugetul anual, nu tratate ulterior ca o cheltuială neprevăzută care să fie acoperită din rezerva Guvernului.
