Europa începe să se uite din nou spre cărbune, după ce prețurile gazelor naturale au explodat. Centralele pe cărbune și lignit au ajuns, în medie, mai profitabile decât cele pe gaze, pentru prima dată după 2024. Iar analiștii estimează că producția de energie pe cărbune ar putea crește cu aproximativ 25% în următoarele șase luni.
În timp ce în România termocentralele pe lignit sunt împinse spre închidere în cadrul procesului de decarbonizare, piața europeană transmite un semnal surprinzător: când gazul devine prea scump, cărbunele revine în calculele producătorilor de energie.
Potrivit unei analize Reuters, prețurile de referință ale gazelor naturale în Europa au trecut în această lună de 80 de euro/MWh, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani. Situația este legată de perturbarea transporturilor de gaze naturale lichefiate prin Strâmtoarea Ormuz, pe fondul conflictului dintre Iran și SUA.
Cărbunele începe să bată gazul la profit
Schimbarea este vizibilă în calculele producătorilor.
Datele ICIS arată că, pentru prima dată din 2024, centralele pe cărbune și lignit au devenit, în medie, mai profitabile de exploatat decât centralele pe gaze. Indicatorul care măsoară marja teoretică de profit a centralelor pe cărbune a crescut puternic, în timp ce marja centralelor pe gaze s-a prăbușit.
Analiștii estimează că, în următoarele șase luni, producția de electricitate pe bază de cărbune ar putea crește cu un sfert, în timp ce producția centralelor pe gaze ar urma să scadă într-o proporție similară.
Este o schimbare spectaculoasă pentru Europa, care în ultimii ani a făcut eforturi pentru reducerea dependenței de cărbune.
Cărbunele a ajuns la doar 9,2% din producția UE
Tendința de decarbonizare nu a dispărut.
Dimpotrivă, potrivit datelor Eurostat citate în analiza Reuters, ponderea cărbunelui în producția de electricitate a Uniunii Europene a coborât de la peste 33% în 1990 la doar 9,2% în 2025, cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată.
Multe centrale pe cărbune au fost închise, iar energia regenerabilă a câștigat teren.
Problema este că atunci când vântul nu bate, soarele nu produce suficient, iar cererea de energie crește, sistemul are nevoie în continuare de centrale care pot interveni pentru echilibrare.
Iar aici cărbunele și gazul rămân importante pentru securitatea energetică, chiar dacă sunt mai poluante decât sursele regenerabile. Comisia Europeană arată, de altfel, că prețurile energiei sunt influențate inclusiv de prețurile combustibililor fosili și de factorii geopolitici.
Germania își pune din nou termocentralele la treabă
Unul dintre cele mai interesante exemple este Germania, cea mai mare piață de energie din Europa și unul dintre cei mai mari consumatori de gaze.
Potrivit estimărilor Veyt, producția de electricitate pe cărbune din Germania ar putea ajunge în trimestrul al patrulea aproape de limita capacităților încă disponibile, atingând un nivel comparabil cu cel mai ridicat trimestru de producție înregistrat de centralele rămase în funcțiune.
Cu alte cuvinte, centralele care încă nu au fost închise devin din nou extrem de importante atunci când piața gazelor este tensionată.
„Europa nu mai poate crește mult producția pe cărbune”
Există însă o problemă.
Europa a închis atât de multe centrale pe cărbune în ultimii ani încât spațiul pentru o revenire este limitat.
Florian Boehnke, analist ICIS, spune că inclusiv dacă prețul gazului ar ajunge la 100 de euro/MWh, sectorul energetic european nu ar mai putea reacționa semnificativ printr-o creștere suplimentară a producției pe cărbune.
Multe dintre capacitățile care puteau fi folosite în situații de criză au fost deja retrase.
Și mai important: situația ar putea dura
Revenirea cărbunelui nu ar putea fi doar o reacție de câteva săptămâni.
Potrivit analistului Veyt Marta Wroniszewska, pentru producția de energie electrică, cărbunele ar putea rămâne mai ieftin decât gazul pe parcursul anului viitor și chiar până în martie 2028.
Prețurile contractelor pentru gaze cu livrare la termen mai îndepărtat indică faptul că traderii anticipează că problemele de aprovizionare ar putea continua.
România își închide lignitul, Europa caută din nou cărbune
Pentru România, situația are o semnificație aparte.
În timp ce piața europeană arată că lignitul și cărbunele pot redeveni atractive economic atunci când gazul se scumpește, România continuă procesul de restructurare și închidere a unor capacități pe lignit.
În Oltenia, acest lucru se traduce prin restrângerea activității Complexului Energetic Oltenia, închiderea unor exploatări miniere și reducerea treptată a capacităților de producție.
Paradoxul este că Europa are nevoie în continuare de capacități de producție care să poată interveni rapid atunci când regenerabilele nu acoperă consumul, iar actuala criză a gazelor demonstrează încă o dată cât de mult contează prețul combustibilului în funcționarea sistemului energetic.
Revenirea cărbunelui nu înseamnă că Europa renunță la obiectivele de decarbonizare. Înseamnă însă că, atunci când securitatea energetică și prețul energiei intră în conflict cu ritmul tranziției, centralele pe cărbune care au mai rămas în funcțiune pot deveni din nou indispensabile pentru piață.
Iar pentru Gorj, unde mii de oameni depind încă de industria minieră și energetică, schimbarea de pe piața europeană este una care merită urmărită cu maximă atenție.
