România trebuie să se pregătească din timp pentru o posibilă criză a petrolului, avertizează președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță. Potrivit acestuia, țara are nevoie de un Dispecerat Național de Securitate Energetică, o structură care să monitorizeze permanent importurile de petrol, stocurile de carburanți și riscurile din regiunea Mării Negre.
Specialistul subliniază că România nu este în pericol imediat să rămână fără carburanți, însă este vulnerabilă la scumpiri și la probleme de aprovizionare dacă războiul din apropierea Mării Negre sau din Orientul Mijlociu afectează transporturile de petrol.
România depinde de petrolul din import
Deși produce în continuare petrol, România își acoperă din producția internă doar puțin peste un sfert din necesarul rafinăriilor. Restul vine din import, în special din Kazahstan și Azerbaidjan.
Problema este că mare parte din petrolul kazah ajunge în România prin conducta Caspian Pipeline Consortium (CPC) și prin terminalul rusesc Novorossiisk, aflat la Marea Neagră. Dacă această rută este blocată de conflictul militar, aprovizionarea poate deveni dificilă.
Recent, atacurile din zonă au obligat Kazahstanul să reducă producția de petrol, ceea ce arată cât de fragil este întregul lanț de aprovizionare.
Motorina este cea mai mare vulnerabilitate
Potrivit analizei, cel mai mare risc îl reprezintă motorina, folosită de transportatori, agricultură, utilaje, construcții și serviciile de intervenție.
Chiar dacă prețul petrolului brut ar scădea, motorina poate continua să se scumpească din cauza costurilor de transport, a stocurilor reduse și a capacității limitate a rafinăriilor.
Un exemplu este chiar România, care în primăvara acestui an a fost singurul stat din Uniunea Europeană unde prețul motorinei a crescut, în timp ce în restul Europei acesta scădea.
Portul Constanța, avantaj și vulnerabilitate
Portul Constanța a devenit unul dintre cele mai importante centre regionale pentru importul de carburanți și aprovizionarea Ucrainei.
Însă această poziție îl transformă și într-un punct vulnerabil. Chiar dacă portul nu este atacat, simpla creștere a riscurilor în Marea Neagră poate determina companiile de transport și firmele de asigurări să majoreze costurile, iar acestea ajung în final la pompă, prin prețuri mai mari pentru benzină și motorină.
Ce propune expertul
Dumitru Chisăliță spune că autoritățile trebuie să negocieze din timp surse alternative de petrol din Azerbaidjan, Africa de Nord, Marea Nordului, zona Mediteranei sau Statele Unite și să verifice dacă rafinăriile românești pot procesa rapid alte tipuri de țiței.
În același timp, statul ar trebui să urmărească zilnic stocurile de carburanți, transporturile maritime, evoluția prețurilor și riscurile din Marea Neagră, pentru a putea interveni înainte ca situația să devină critică.
Ce s-ar putea întâmpla
Analiza prezintă trei scenarii:
- Scenariul optimist: importurile revin rapid la normal, iar România se confruntă doar cu prețuri ridicate la pompă.
- Scenariul intermediar: dacă blocajele durează câteva săptămâni, pot apărea noi scumpiri, întârzieri la livrări și costuri mai mari pentru transport și agricultură.
- Scenariul sever: dacă sunt afectate simultan rutele din Marea Neagră și Orientul Mijlociu, unele zone ar putea înregistra temporar dificultăți în aprovizionarea cu motorină.
Expertul avertizează că o criză modernă nu înseamnă neapărat dispariția carburanților din benzinării, ci apariția unor întârzieri, a unor stații fără anumite produse și a unor prețuri foarte ridicate.
În concluzie, Asociația Energia Inteligentă susține că România are infrastructura necesară pentru a face față unei crize, însă dependența de importuri și lipsa unei coordonări operative pot transforma rapid o problemă regională într-o criză resimțită direct de șoferi și de economie.
