O radiografie cutremurătoare a modului în care se desfășoară activitatea extractivă în exploatările miniere de suprafață din județul Gorj iese la iveală dintr-un document judiciar de o gravitate extremă. O expertiză tehnică judiciară în specialitatea protecția muncii, validată definitiv de instanțele penale, scoate la lumină deficiențe structurale în întreținerea utilajelor și arată că minerii sunt trimiși uneori să își riște viața pe mașinării care contravin oricăror norme elementare de siguranță. Datele, intrate în posesia redacției noastre, provin din dosarul penal al unui tragic accident de muncă petrecut la Cariera Roșia (UMC Roșia – Peșteana) din cadrul Complexului Energetic Oltenia, soldat cu decesul unui deservent de utilaj în vârstă de 50 de ani.
Dincolo de cazul concret, concluziile experților independenți și ale inspectorilor de muncă descriu o realitate sistemică în care producția este prioritizată în detrimentul vieții umane, iar controalele tehnice obligatorii sunt transformate în simple formalități pe hârtie.
Anatomia unui utilaj-capcană: Frânele erau nefuncționale „de mai mult timp”
Miezul expertizei tehnice judiciare îl reprezintă starea tehnică a încărcătorului frontal (utilaj de tip volă) folosit în procesul de producție și depozitare a cărbunelui. Raportul de expertiză tehnică judiciară în domeniul protecției muncii, întocmit în cauză, identifică o defecțiune majoră, ignorată flagrant de factorii de decizie din cadrul exploatării:
„Cauza principală a producerii accidentului (…) este utilizarea unui echipament de muncă (încărcător frontal tip vola) care nu îndeplinea cerinţele minime de securitate în muncă, cu sistemul de frânare nefuncţional (…) de mai mult timp, chiar cu motorul pornit”.
Această constatare desființează orice idee de control tehnic real și arată gradul uriaș de risc la care sunt supuși zilnic minerii. Să trimiți un om să opereze un utilaj de zeci de tone pe terenurile accidentate din cariere, știind că sistemul de frânare este complet mort, reprezintă o iresponsabilitate cu caracter penal. Conform documentului, defecțiunea nu a apărut spontan, ci era o stare cronică a utilajului, tolerată în fluxul de producție.
Expertul parte al familiei a detaliat acest aspect în raportul său, arătând că utilajul era, în realitate, o bombă cu ceas:
„Utilajul fiind lipsit de direcție și frânare fără a se putea efectua nici măcar manevra de coborâre a cupei în vederea frânării, sistemul de presiune hidraulic fiind nefuncțional”.
Pericolul comenzilor hidraulice și oprirea motorului pe rampe de nămol
Un alt aspect tehnic extrem de grav detaliat în expertiză este vulnerabilitatea totală a utilajelor miniere grele în momentul în care apar defecțiuni la motor. Expertiza explică de ce munca pe un astfel de utilaj pe timp ploios, pe drumuri pline de nămol și în pantă, devine o ruletă rusească:
„În timp ce lucrătorul se deplasa cu încărcătorul frontal tip vola, în urcare cu spatele pe drumul de acces (…) pe la jumătatea rampei (cu o înclinare de circa 10°, însemnând 11,11%) motorul (care acţiona utilajul) s-a oprit din funcţionare. În momentul în care motorul se opreşte din funcţionare, utilajul nu mai poate fi acţionat, toate comenzile sale fiind hidraulice, cu acţionare sub presiunea asigurată de pompe. În aceste condiţii, direcţia nu mai poate fi controlată”.
Rapoartele arată că înclinația rampelor din cariere (peste 11%) transformă orice oprire de motor într-un scenariu de groază dacă sistemele redundante de siguranță nu funcționează. Fără presiune hidraulică asigurată de pompe și cu un sistem de frânare nefuncțional de mai mult timp, minerul aflat în cabină devine un simplu pasager într-un vehicul scăpat complet de sub control, care coboară gravitațional și se răstoarnă inevitabil în excavațiile sau șanțurile pluviale adânci de pe marginea drumurilor miniere.
Improvizațiile din ateliere: Rezervorul artizanal montat deasupra cabinei
Pentru a înțelege pe deplin condițiile precare în care își desfășoară activitatea acești oameni, expertiza tehnică menționează existența unor modificări constructive neautorizate aduse utilajelor direct în atelierele exploatării, departe de orice normă tehnică de siguranță a constructorului.
Anchetatorii au descoperit că pe utilajul minier fusese montat „un rezervor de carburant artizanal și care nu era în conformitate cu normele tehnice de funcționare în siguranță”. Această improvizație rudimentară a fost montată pe cabină, alimentând motorul prin cădere. În timpul accidentului, când utilajul s-a răsturnat, combustibilul a început să curgă direct peste cabina deformată, generând un risc imens de incendiu sau explozie. Expertiza arată clar că acceptarea unor astfel de improvizații tehnice pe utilaje industriale mari reflectă o nerespectare gravă a standardelor de securitate la nivelul întregului management tehnic.
Hârtii goale în loc de verificări: Falsul din actele de mentenanță
Un capitol extrem de amplu în expertiză este dedicat documentelor interne de evidență, care ar trebui să garanteze că niciun utilaj defect nu părăsește garajul. Analiza înscrisurilor oficiale ridicate din cadrul unității miniere demonstrează o realitate birocratică cinică: controalele de siguranță existau doar la nivel formal, câmpurile fiind lăsate goale în mod complice.
Instanța a reținut constatările experților care au analizat Fișa de activități zilnice pentru autovehicule și bonurile de confirmare zilnică:
„Din analiza Fișei de activități din luna noiembrie 2021 se constată că la rubrica întreţineri nu au fost efectuate însemnări cu privire la acest aspect. Din analiza celor 3 bonuri de confirmare zilnică, la rubrica „stare tehnică a utilajului sfârşitul programului” nu au fost efectuate însemnări la cele două capitole şi anume activ/inactiv”.
Practic, utilajul era trimis în producție zi după zi fără ca nimeni să își asume prin semnătură starea lui tehnică. Deși reglementările prevăd clar că starea utilajelor trebuie monitorizată zilnic și raportată către Biroul Producție, în realitate, utilajele auxiliare – unele vechi de peste 20 de ani în carieră – erau exploatate până la refuz fără revizii efectuate de unități specializate și autorizate.
Încălcarea sistematică a Legii Securității și Sănătății în Muncă (Legea 319/2006)
Concluziile finale ale expertizei judiciare stabilesc că riscurile majore la care sunt expuși minerii gorjeni sunt rezultatul încălcării directe și repetate a legislației naționale și europene privind cerințele minime de securitate pentru utilizarea echipamentelor de muncă de către lucrători (HG 1146/2006) și a Legii nr. 319/2006.
Raportul oficial subliniază că responsabilitatea pentru aceste condiții de muncă extrem de periculoase revine exclusiv angajatorului și conducerii tehnice (șefii de secție și secțiune minieră), care au obligația legală de a asigura mentenanța și utilizarea echipamentelor în condiții optime. Documentul conchide fără echivoc:
„Dacă se utiliza un echipament de muncă (încărcător frontal tip vola) care să îndeplinească toate cerințele minime de securitate în muncă, care să aibă un sistem de frânare funcţional, şi care să aibă efectuate lucrări de mentenanţă, reparaţii şi verificări periodice efectuate de unităţi specializate şi autorizate în acest sens, accidentul de muncă nu ar fi avut loc, indiferent de succesiunea celorlalte cauze secundare sau favorizante”.
Această expertiză tehnică rămâne un document de avertizare extrem de puternic pentru întreaga industrie minieră din România. Ea demonstrează că spatele producției de cărbune ascunde adesea improvizații tehnice grosolane, utilaje fără frâne și o cultură a pasării responsabilității între birouri, în timp ce minerii din cariere continuă să lucreze în condiții de risc major.
