Un fost parlamentar USR susține că România nu are nevoie să se întoarcă la cărbune, chiar dacă sistemul energetic trece printr-o perioadă în care producția internă nu reușește să acopere întotdeauna consumul, iar importurile au ajuns să joace un rol important.
Mihai Goțiu, fost senator USR, a lansat un atac dur la adresa celor care vor menținerea sau redeschiderea unor capacități miniere pe cărbune. Acesta susține că România ar urma să plătească miliarde de euro pentru ceea ce numește o „diversiune” politică.
„Un miliard de euro. Ăsta e costul”
Goțiu afirmă că redeschiderea unor cariere de cărbune închise ar avea, deocamdată, un cost estimat la un miliard de euro, sumă care ar putea crește în anii următori.
Fostul parlamentar susține că factura ar fi suportată de români și pune decizia pe seama unor politicieni interesați să câștige voturi prin mesajul „salvării sistemului energetic”.
În postarea sa, Goțiu citează și poziția Ralucăi Petcu, coordonatoarea campaniei de Minerit și Gaze Fosile din cadrul Bankwatch România, care critică rolul Complexului Energetic Oltenia în tranziția energetică.
Potrivit acesteia, ar fi greșit ca tranziția să se bazeze pe CE Oltenia, invocând întârzieri la proiectele companiei și situația financiară a producătorului de energie.
Goțiu: regenerabilele au înlocuit deja cărbunele
Mesajul fostului senator este însă și mai tranșant când vorbește despre actuala situație din sistemul energetic.
Goțiu susține că energia regenerabilă a înlocuit deja capacitățile pe cărbune care au fost închise și afirmă că problema actuală nu ar fi lipsa capacităților de producție, ci lipsa unor sisteme de stocare în baterii.
Cu alte cuvinte, în viziunea fostului parlamentar, România nu ar avea nevoie să repornească sau să păstreze capacități importante pe lignit, ci să investească în stocarea energiei produse de sursele regenerabile.
Declarația vine într-un moment în care România importă energie
Poziția lui Goțiu vine însă într-un context în care România a avut în ultimele zile perioade cu producție internă sub consum și importuri semnificative de energie.
În același timp, Ministerul Energiei susține că rezervele de cărbune sunt suficiente până la sfârșitul lunii august, iar termocentralele pe cărbune rămân o componentă importantă pentru traversarea perioadelor cu consum ridicat.
De altfel, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat recent că nu există, în acest moment, un risc pentru alimentarea populației, dar a recunoscut că, în cazul prelungirii perioadei dificile, necesarul suplimentar ar putea fi acoperit prin importuri.
„Diversiune” sau alarmă pentru sistemul energetic?
Goțiu consideră că discuția despre cărbune ar reprezenta o diversiune menită să ascundă problemele celor care au gestionat sistemul energetic în ultimii ani.
Pentru minerii și energeticienii din Gorj, însă, dezbaterea este mult mai concretă: în timp ce unele voci susțin că lignitul trebuie eliminat cât mai repede, realitatea din sistem arată că România încă apelează la energia produsă pe cărbune în momentele în care producția regenerabilă nu este suficientă.
Declarațiile fostului parlamentar USR reaprind astfel conflictul dintre cele două tabere: cei care văd cărbunele drept o povară financiară și de mediu și cei care consideră că, fără lignitul din Gorj, siguranța energetică a României devine mult mai vulnerabilă.
