Planurile de închidere a unor grupuri energetice pe cărbune din Oltenia sunt pe cale să fie amânate. Ministerul Energiei pregătește notificarea către Comisia Europeană prin care va cere păstrarea în funcțiune a unor capacități care ar fi trebuit să fie închise la 31 august, în condițiile în care România riscă să intre în iarnă fără suficientă putere disponibilă.
Potrivit unor surse citate de presa economică, Guvernul nu mai vrea să închidă, la finalul lunii august, un grup de aproximativ 330 MW de la Turceni și cele două grupuri pe cărbune de la Craiova, care au împreună o putere instalată de circa 300 MW.
Puterea instalată este însă mai mare decât cea care poate fi livrată efectiv în sistem.
În schimb, CET Govora, cu o putere instalată de aproximativ 100 MW, ar urma să fie închisă, deoarece în cazul acesteia există alternative de producție.
Deocamdată nu este clar pentru cât timp va cere România amânarea închiderii grupurilor.
Turceni a rămas cu un singur grup
Decizia este importantă în special pentru Complexul Energetic Oltenia. La Termocentrala Turceni, unul dintre cele mai importante obiective energetice din Gorj, mai funcționează în prezent un singur grup energetic.
În luna martie, grupul 4 de la Turceni, cu o putere instalată de 285 MW, a fost închis definitiv după ce licența de exploatare a fost retrasă la solicitarea CE Oltenia. Măsura a fost luată pentru îndeplinirea unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Turceni a avut în trecut opt grupuri energetice. Astăzi, unul singur mai este operațional.
La Rovinari, cealaltă mare termocentrală a CE Oltenia aflată în funcțiune, mai sunt disponibile trei grupuri energetice de câte 330 MW.
În schimb, termocentrala Ișalnița a fost închisă complet, iar centrala de la Craiova are licența redusă la 130 MW și se află în insolvență.
România riscă să intre în iarnă cu o rezervă mult prea mică
Miza păstrării grupurilor pe cărbune este legată direct de situația tot mai complicată a sistemului energetic național.
Un studiu de adecvanță solicitat de Transelectrica și transmis ulterior Comisiei Europene a arătat că, în scenariul în care sunt închise aproape toate marile grupuri pe cărbune, iar unele dintre noile capacități promise nu sunt disponibile, sistemul energetic românesc nu mai poate funcționa în condiții de siguranță în mai multe scenarii de risc.
Problema este că o parte dintre noile capacități care ar trebui să înlocuiască energia produsă de centralele pe cărbune întârzie.
Centrala de la Mintia, proiectată să ajungă la 1.700 MW, nu ar urma să poată funcționa în această iarnă la capacitatea prognozată de 1.000 MW.
La Iernut, centrala nouă de 430 MW este așteptată să intre doar în etapa de teste.
Nici proiectele de centrale pe gaze pregătite de ELCEN sau cele planificate de CE Oltenia împreună cu partenerii săi nu pot reprezenta, deocamdată, o soluție pentru iarna care urmează.
Și hidrocentralele au probleme
Situația este complicată și de producția hidro. Seceta și debitele scăzute afectează centralele hidroelectrice, în timp ce la Cernavodă funcționează în prezent un singur reactor din cele două.
Dacă debitul Dunării nu crește, există inclusiv riscul ca reactorul aflat în funcțiune să fie oprit.
În aceste condiții, România ar putea intra în sezonul rece cu rezerve mai mici în lacurile de acumulare decât în anii anteriori, deoarece apa este deja utilizată pentru acoperirea vârfurilor de consum.
România a transmis, de altfel, o alertă timpurie Comisiei Europene și statelor membre în legătură cu situația dificilă din sectorul energetic.
Cât ar putea costa România amânarea închiderii
Păstrarea grupurilor pe cărbune vine însă cu un cost important: PNRR.
Jalonul privind decarbonizarea are o valoare totală de 771 de milioane de euro, iar neîndeplinirea integrală a angajamentelor poate duce la pierderea unei părți din acești bani.
Există însă posibilitatea ca sancțiunea să fie mai mică decât întreaga sumă.
Potrivit unui document analizat de presa economică, Comisia Europeană ar putea lua în calcul progresul general făcut de România în cadrul reformei, nu doar neîndeplinirea punctuală a jalonului privind închiderea capacităților.
În acest scenariu, calculul indicat în document ar duce la o posibilă penalizare de aproximativ 124,4 milioane de euro, reprezentând 17% din suma de 771 de milioane de euro.
Legea care poate schimba totul
În paralel, Parlamentul a adoptat o lege care prevede, în esență, că unitățile pe cărbune nu ar mai trebui închise până când nu sunt puse în funcțiune capacități energetice alternative.
Legea nu a fost încă promulgată, iar președintele Nicușor Dan a anunțat că ia în calcul retrimiterea acesteia la Parlament.
Problema este că România și-a asumat deja, prin legislația adoptată în anii trecuți, închiderea unor capacități pe cărbune în cadrul PNRR.
Astfel, disputa nu mai este doar despre viitorul Complexului Energetic Oltenia, ci și despre siguranța energetică a României, banii europeni și capacitatea țării de a trece peste următoarele ierni fără să depindă masiv de importurile de energie.
Pentru Gorj, o eventuală amânare înseamnă însă că grupurile și carierele de cărbune ale CE Oltenia mai primesc o gură de oxigen, într-un moment în care compania se află în plin proces de restructurare și reducere a capacităților.
