Minerii și energeticienii care lucrează în producția de energie pe bază de cărbune primesc o nouă lovitură din partea Guvernului. Executivul condus de Ilie Bolojan nu susține modificarea Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, modificare care ar fi putut aduce beneficii importante pentru salariații din producția de energie și extracția cărbunelui.
Inițiativa legislativă, depusă de deputata AUR Ionelia-Florența Priescu împreună cu peste 45 de parlamentari AUR, urmărește să repare o serie de probleme reclamate de angajații din sectorul energetic, în special în ceea ce privește recunoașterea perioadelor lucrate în condiții speciale și calcularea pensiilor.
Proiectul a fost înregistrat la Senat la 19 februarie 2026, sub numărul B76/2026, iar ulterior a devenit PL-x 365/2026 la Camera Deputaților.
Ce voiau să obțină minerii și energeticienii
Una dintre cele mai importante modificări propuse vizează extinderea categoriei persoanelor considerate că lucrează în condiții speciale.
Pe lângă salariații implicați direct în producția de energie electrică și extracția cărbunelui, ar fi fost incluși explicit și lucrătorii din mentenanță și cei care desfășoară activități asimilate.
Pentru oamenii care lucrează în termocentrale și cariere miniere, această modificare este importantă deoarece recunoașterea perioadelor lucrate în condiții speciale influențează atât vârsta de pensionare, cât și calculul pensiei.
Proiectul introducea și posibilitatea contestării unei adeverințe în cazul în care angajatorul recunoaște doar o parte din perioada lucrată în condiții speciale. Adeverința ar fi trebuit să explice de ce anumite perioade nu sunt recunoscute, iar salariatul ar fi avut posibilitatea să ceară revizuirea documentului.
O altă prevedere extrem de importantă pentru cei care au lucrat ani de zile în minerit și energie era majorarea plafonului pentru cumularea reducerilor vârstei de pensionare până la 13 ani.
Inițiativa mai prevedea acordarea unor puncte suplimentare la pensie pentru perioadele lucrate în condiții speciale și recunoașterea, în anumite situații, a perioadelor lucrate înainte de 1 aprilie 2001 în grupa I sau grupa a II-a de muncă drept stagiu realizat în condiții speciale.
Cu alte cuvinte, proiectul încerca să rezolve una dintre cele mai mari probleme reclamate de angajații din minerit și energie: faptul că oameni care au lucrat în condiții extrem de grele pot avea situații diferite la pensionare, în funcție de modul în care angajatorul le-a recunoscut activitatea.
De ce spune Guvernul „NU”
Guvernul Bolojan nu contestă doar impactul asupra pensiilor. Executivul invocă în primul rând angajamentele asumate de România prin PNRR.
În punctul de vedere transmis Parlamentului, Guvernul susține că Legea nr. 360/2023 reprezintă forma reformei pensiilor convenită cu Comisia Europeană și că aceasta a fost evaluată în cadrul jalonului 214 din PNRR.
Executivul avertizează că modificarea ulterioară a legislației ar putea intra în conflict cu principiul ireversibilității reformelor.
Practic, argumentul Guvernului este că România nu poate modifica în orice direcție o reformă pe care și-a asumat-o în relația cu Uniunea Europeană, fără riscul ca îndeplinirea jalonului să fie reevaluată.
Este una dintre explicațiile centrale pentru care Executivul nu susține proiectul.
Guvernul invocă și Constituția
Executivul are și obiecții de natură juridică.
Guvernul consideră că unele formulări din proiect nu sunt suficient de clare și precise pentru a putea fi aplicate fără interpretări diferite.
Un exemplu este expresia „personalul implicat în mentenanță și activități asimilate”.
Potrivit Executivului, această categorie nu este definită suficient de clar în Legea nr. 360/2023. În consecință, ar putea apărea situații în care angajatorii, casele de pensii și instanțele să interpreteze diferit cine are dreptul la condiții speciale.
Guvernul invocă astfel cerințele constituționale privind claritatea, precizia și previzibilitatea legii.
Executivul mai susține că proiectul nu este corelat suficient cu toate celelalte prevederi ale Legii pensiilor referitoare la reducerea vârstei de pensionare.
Marea problemă: banii
Dincolo de PNRR și de problemele juridice, Guvernul ridică și problema banilor.
Extinderea numărului de persoane care beneficiază de condiții speciale, reducerea vârstei de pensionare și acordarea unor puncte suplimentare ar însemna, în mod evident, cheltuieli suplimentare pentru sistemul public de pensii.
Guvernul reproșează inițiatorilor că nu au indicat sursele de finanțare necesare pentru acoperirea acestor cheltuieli.
Executivul apreciază că adoptarea proiectului ar putea avea un impact negativ asupra bugetului consolidat și asupra țintei de deficit.
Într-un moment în care România se confruntă cu presiuni majore asupra finanțelor publice și încearcă să-și reducă deficitul bugetar, Guvernul transmite astfel Parlamentului că nu dorește o nouă cheltuială permanentă în sistemul de pensii.
Minerii rămân între închiderea minelor și reforma pensiilor
Miza este cu atât mai mare pentru angajații din Complexul Energetic Oltenia, în condițiile în care sectorul minier se află într-un proces accelerat de restrângere.
Mine și grupuri energetice sunt programate să dispară în următorii ani, iar pentru angajații care încă lucrează în cariere și termocentrale problema pensionării a devenit una dintre cele mai importante teme.
Practic, oamenii se află în fața unei situații paradoxale: locurile de muncă din minerit și producția pe cărbune dispar, însă Guvernul refuză să modifice legislația pensiilor în sensul solicitat de inițiatorii proiectului.
Pentru salariații care au acumulat zeci de ani de muncă în cariere, termocentrale, activități de exploatare și mentenanță, fiecare an recunoscut sau nerecunoscut în condiții speciale poate însemna diferențe importante atât la momentul pensionării, cât și la cuantumul pensiei.
Verdictul Guvernului
După analizarea proiectului, Guvernul a transmis un punct de vedere negativ.
Executivul susține că inițiativa ridică probleme privind respectarea reformei asumate prin PNRR, claritatea și constituționalitatea unor prevederi, corelarea cu actuala legislație și impactul asupra bugetului de stat.
Concluzia Guvernului Bolojan este fără echivoc:
„Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.”
Pentru minerii și energeticienii care sperau ca modificarea Legii 360 să le recunoască mai clar anii de muncă în condiții speciale, lupta nu este însă încheiată. Proiectul urmează traseul parlamentar, iar decizia finală va aparține Parlamentului.
