În timp ce autoritățile se laudă cu „repornirea” Grupului 4 de la Rovinari și cu revenirea Complexului Energetic Oltenia la peste 1.000 MW, realitatea din termocentrală este mult mai complicată. Grupul 4 nu era în rezervă și nu a fost nevoie să fie „repornit” după o perioadă de inactivitate.
Termocentrala Rovinari are trei grupuri operaționale – 4, 5 și 6 – însă în ultima perioadă a funcționat, în funcție de dispozițiile Dispeceratului Energetic Național, cu unul sau două dintre ele. Motivul este unul cât se poate de simplu: CEO nu are suficient personal și nici suficient cărbune pentru a ține toate grupurile în funcțiune simultan pe perioade lungi.
Acum, în plină „criză energetică”, România are nevoie de toate cele trei grupuri de la Rovinari, iar conducerea CEO a fost nevoită să caute soluții de avarie. Una dintre ele a fost readucerea la muncă a trei tablotari pensionați de doi-trei ani.
Pensionarii, soluția pentru lipsa de personal
Trei specialiști care ieșiseră deja la pensie au fost chemați înapoi pentru a ajuta la funcționarea simultană a celor trei grupuri.
Nu este însă o soluție pentru criza de personal, ci doar o cârpeală de moment.
Trei pensionari nu pot acoperi deficitul uriaș de specialiști din termocentrală, mai ales în condițiile în care oamenii rămași sunt suprasolicitați.
În Secția Exploatare Termomecanică de la SE Rovinari, situația este critică. În ultimele luni nu s-au făcut angajări, deși necesarul de personal este acut.
Surse sindicale susțin că, în aceste condiții, pe secțiile Termomecanică și Chimică se lucrează fără zile libere, de la începutul lunii august, pentru acoperirea tuturor schimburilor.
Situația este cu atât mai gravă cu cât există reguli legale privind timpul de muncă și perioadele de odihnă, însă presiunea pusă pe angajați este justificată prin așa-numita „criză energetică”.
Rovinari are nevoie de cel puțin 60 de specialiști
Pentru ca Secția Termomecanică să funcționeze în condiții normale, este nevoie de cel puțin 60 de oameni pe posturi-cheie: tablotari, operatori turbină, operatori cazane, operatori mori ventilate și alte categorii de specialiști.
Angajările însă întârzie.
Soluția găsită până acum de conducerea CEO a fost să încerce să aducă personal prin Minprest la SE Rovinari, cu salarii doar puțin peste nivelul minim pe economie.
Rezultatul era previzibil: specialiștii cu experiență nu se înghesuie să lucreze într-o termocentrală pe salarii mici, în condițiile în care responsabilitatea este uriașă, iar programul este unul în schimburi.
Iar acum, când Guvernul cere mai multă energie de la CEO, se vede exact unde s-a ajuns după ani de restructurări și reduceri de personal.
Nu poți cere energie fără să ai oameni și cărbune
Adevărata problemă de la Rovinari nu este că un grup a stat „în rezervă” și acum a fost scos de acolo.
Problema este că România are capacități energetice pe care nu le poate folosi la maximum pentru că nu mai are suficienți oameni și nu mai are suficiente stocuri de cărbune.
Termocentrala a lucrat cu două din cele trei grupuri nu pentru că unul dintre ele ar fi fost abandonat în rezervă, ci pentru că, în anumite perioade, nu au existat resursele umane și combustibilul necesare pentru funcționarea tuturor simultan.
Iar problema personalului nu este doar la termocentrală.
Dacă Guvernul chiar vrea să transforme CEO într-o plasă de siguranță pentru Sistemul Energetic Național, atunci trebuie să rezolve problema de la capătul lanțului: și în carierele miniere, și în termocentrale.
Pentru că degeaba există grupuri disponibile dacă nu sunt oameni care să le opereze.
Și degeaba există oameni în termocentrală dacă minele nu pot livra suficient cărbune pentru alimentarea cazanelor.
România redescoperă cărbunele, după ce a rămas fără oameni
Este paradoxul momentului.
Ani la rând, Complexul Energetic Oltenia a redus personalul, a pensionat angajați, a restrâns activitatea minieră și a închis sau a programat pentru închidere grupuri energetice.
Acum, când sistemul energetic are din nou nevoie de producția pe cărbune, România descoperă că nu este suficient să spui „porniți grupurile”.
Trebuie să ai tablotari, operatori, electricieni, mecanici, chimiști și oameni în cariere. Trebuie să ai utilaje, fronturi de lucru și cărbune în depozite. Și trebuie să ai suficient personal încât oamenii să poată beneficia de zile libere și concedii fără ca termocentrala să intre în criză.
Altfel, „repornirea” Grupului 4 rămâne doar o fotografie bună pentru comunicarea politică.
Dacă Guvernul vrea cu adevărat ca Rovinariul să țină sistemul energetic în spate, soluția nu este să cheme trei pensionari înapoi la muncă. Soluția este să angajeze oameni. Și la termocentrale, și în carierele miniere.
Pentru că o criză energetică nu se rezolvă cu declarații și cu oameni scoși din pensie. Se rezolvă cu cărbune, personal și capacități pregătite să funcționeze atunci când România are nevoie de ele.
