Închiderea grupurilor energetice pe cărbune din Gorj nu ar avea doar o miză legată de respectarea angajamentelor asumate de România în fața Uniunii Europene. Potrivit fostului manager al Complexului Energetic Oltenia, Laurențiu Ciurel, în spatele presiunilor pentru închiderea unor grupuri de la Rovinari s-ar afla și un interes uriaș pentru capacitatea de evacuare în Sistemul Energetic Național, respectiv pentru ATR-urile care permit conectarea unor noi proiecte de producere a energiei.
Ciurel susține că grupul 6 de la Termocentrala Rovinari este „vânat” de aproximativ patru ani, iar miza ar fi capacitatea de racordare aferentă acestuia. Este vorba despre aproximativ 300 MW de capacitate de evacuare, o resursă extrem de valoroasă într-o perioadă în care investitorii se luptă pentru acces la rețeaua națională.
„Grupul 6 de la Rovinari e vânat de vreo patru ani”
Fostul manager al CEO afirmă că închiderea grupului 6 ar putea deveni o țintă pentru o parte dintre cei care au interese în zona energetică.
„Este foarte probabil sau destul de probabil ca o parte din conducerea CEO de acum să încerce o lovitură de asta: păstrăm grup la Turceni, iar dacă tot trebuie să închidem, închidem de la Rovinari”, a declarat Laurențiu Ciurel.
Potrivit acestuia, miza ar fi tocmai eliberarea capacității de evacuare din zona Rovinari.
„Vor fi provocate tot de-ai noștri, adică de oameni interesați să mai obțină un ATR în Rovinari. Un ATR, adică o evacuare de putere de 300 de MW. Grupul 6 de la Rovinari e vânat de vreo patru ani”, a mai spus fostul director.
Ciurel susține că presiunile pentru închiderea grupului 6 ar fi început în urmă cu mai mulți ani și îl indică pe un fost director al companiei, Constantin Bălășoiu, despre care afirmă că ar fi avut numeroși susținători în această strategie.
ATR-ul, noua miză în războiul energetic
În spatele acronimului ATR – Aviz Tehnic de Racordare – se află, de fapt, accesul la rețeaua electrică. Documentul stabilește condițiile în care o centrală sau un alt obiectiv energetic poate fi conectat la rețea și câtă putere poate evacua.
În condițiile în care România are un număr foarte mare de proiecte noi de energie regenerabilă, iar capacitatea rețelei nu este nelimitată, un punct de racordare cu o capacitate disponibilă de sute de megawați poate deveni extrem de valoros.
Tocmai aici apare acuzația lui Laurențiu Ciurel: închiderea unui grup energetic existent ar putea elibera infrastructură și capacitate de racordare care să fie ulterior utilizate de alte proiecte.
Fostul manager susține chiar că, din informațiile sale, o parte din această capacitate ar putea ajunge la Tinmar, companie despre care spune că ar fi interesată de aproximativ 200 MW.
„Din ce am informații, se dorește ca acești 200 MW să fie dați Tinmar-ului, să fie cedați Tinmar-ului”, a afirmat Ciurel.
Este însă important de precizat că aceste afirmații reprezintă acuzațiile și informațiile invocate public de Laurențiu Ciurel și nu constituie, în sine, dovada că o asemenea operațiune este pregătită sau că există o înțelegere în acest sens.
De ce este atât de importantă capacitatea de racordare?
România traversează o perioadă în care investițiile în parcuri fotovoltaice, eoliene, centrale pe gaze și sisteme de stocare se dezvoltă rapid. Pentru fiecare dintre aceste proiecte este esențial accesul la rețeaua electrică.
Problema este că rețeaua nu poate prelua o cantitate nelimitată de energie. Prin urmare, capacitatea disponibilă de evacuare devine o adevărată resursă strategică.
Un proiect care are acces la câteva sute de megawați de evacuare poate deveni mult mai atractiv pentru un investitor decât unul care trebuie să aștepte ani pentru dezvoltarea infrastructurii de transport.
De aici și suspiciunile privind ceea ce Ciurel numește „vânătoarea” după ATR-uri.
Burduja i-ar fi cerut să închidă un grup
Fostul manager al CEO mai face o afirmație importantă. El susține că fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, i-ar fi spus că pornirea grupului 5 Rovinari ar fi trebuit să fie însoțită de oprirea unuia dintre celelalte grupuri.
„Domnul Burduja mi-a zis clar: «Domnule, când ai pornit Grupul 5, trebuia să te gândești că trebuie să oprești pe unul dintre celelalte două, 4 sau 6»”, a relatat Ciurel.
În opinia sa, grupul 6 ar fi mai vulnerabil deoarece este mai vechi.
Turceni sau Rovinari? O decizie care poate valora sute de milioane
În acest context, alegerea grupurilor care vor fi menținute și a celor care vor fi închise nu mai este doar o problemă tehnică.
Pentru Gorj, este o decizie care poate avea consecințe majore asupra viitorului energetic al județului.
Dacă un grup de la Rovinari este închis, infrastructura și capacitatea de racordare asociate zonei pot deveni relevante pentru noi investiții. Dacă este păstrat un grup la Turceni și se renunță la unul de la Rovinari, valoarea strategică a capacității disponibile în zona Rovinari poate crește considerabil.
Laurențiu Ciurel avertizează că tocmai acest lucru ar trebui urmărit cu foarte mare atenție de angajații și conducerea companiei.
„Mie mi-e teamă de altceva și aș face un apel la colegii mei de la Rovinari să fie foarte atenți, în zilele care urmează, că nimic nu vine pe gratis”, a spus acesta.
Cine va beneficia de capacitatea eliberată?
Aceasta este întrebarea care rămâne în centrul controverselor.
În timp ce România trebuie să reducă producția pe cărbune și să își reorganizeze sistemul energetic, închiderea unei centrale nu înseamnă doar dispariția unor megawați de producție. În anumite condiții, poate însemna și eliberarea unor capacități de racordare și a unor infrastructuri extrem de valoroase pentru noile proiecte energetice.
Iar dacă acuzațiile lui Laurențiu Ciurel se confirmă, atunci închiderea grupurilor pe cărbune ar putea avea, pe lângă motivația oficială legată de tranziția energetică, și o miză economică uriașă: cine pune mâna pe capacitatea de evacuare disponibilizată după retragerea grupurilor CEO din sistem.
Deocamdată, însă, afirmațiile privind existența unor interese concrete pentru preluarea ATR-urilor de la Rovinari trebuie privite ca acuzații lansate de fostul manager al Complexului Energetic Oltenia, care necesită confirmări și poziții oficiale din partea CEO, Transelectrica, Ministerului Energiei și companiilor indicate.
