Motru încă produce sute de milioane de lei pe an, dar cifrele ascund o realitate mult mai dură: economia locală pierde locuri de muncă într-un ritm alarmant, tocmai într-un moment în care orașul este lovit de concedierile din minerit și energie și de falimentul UATAA.
Motru are 19.148 de locuitori și 1.925 de firme active fiscal. La prima vedere, cifrele nu arată deloc rău: companiile cu bilanț disponibil au raportat în 2025 o cifră de afaceri cumulată de 603,1 milioane de lei, iar întregul ecosistem economic local ajunge la 676,3 milioane de lei cifră de afaceri.
Numai că, dacă sapi puțin sub suprafață, apare problema adevărată.
În 2024, firmele cu bilanț din Motru aveau 1.953 de salariați.
În 2025 au mai rămas 1.629.
Adică 324 de locuri de muncă dispărute într-un singur an, o scădere de 16,6%.
Și asta într-un oraș care oricum intră într-o perioadă extrem de dificilă.
Cifra de afaceri scade puțin. Angajații dispar mult
Cea mai interesantă contradicție din cifrele Motrului este tocmai aceasta: cifra de afaceri a firmelor cu bilanț a scăzut în 2025 cu numai 2,2%, de la 616,8 milioane de lei la 603,1 milioane.
În schimb, numărul salariaților s-a prăbușit cu 16,6%.
Cu alte cuvinte, economia locală nu s-a prăbușit încă din punct de vedere al banilor care circulă prin firme, dar s-a subțiat serios în ceea ce privește oamenii care lucrează.
Este unul dintre cele mai importante semnale pentru viitorul orașului.
Pentru că o cifră de afaceri de 600 de milioane de lei nu înseamnă automat prosperitate pentru locuitori. Dacă activitatea economică se concentrează în tot mai puține mâini și cu tot mai puțini angajați, orașul poate avea firme care facturează milioane, dar familii care simt din ce în ce mai puternic lipsa locurilor de muncă.
Iar Motru tocmai aici are problema.
Economia privată nu a reușit să înlocuiască mineritul
Structura economiei arată că Motru are firme în mai multe domenii.
Comerțul cu amănuntul este cel mai important sector ca număr de firme și produce 167,2 milioane de lei, cu 453 de salariați.
Industria alimentară are doar 18 firme, dar generează 77,1 milioane de lei și 207 angajați.
Transporturile terestre aduc 55,3 milioane de lei, comerțul en-gros 58 de milioane, iar serviciile pentru clădiri au devenit extrem de importante printr-o companie care figurează printre cei mai mari jucători locali.
Dar toate acestea nu au reușit să umple golul lăsat de restructurarea mineritului.
Și aici este adevărata dramă economică a Motrului: orașul încearcă să construiască o economie după cărbune, în timp ce vechea economie încă se retrage.
Numai că noua economie nu creează suficient de repede locurile de muncă pierdute.
Cine mai ține economia Motrului în picioare?
Clasamentul firmelor arată o economie locală surprinzător de diversificată.
Ghiocela Prod Com are o cifră de afaceri de 85,8 milioane de lei și 214 salariați.
Maninter Car a raportat 78,9 milioane de lei și 146 de angajați.
Abator Costiprod 2000 are 61,3 milioane de lei cifră de afaceri și 95 de salariați.
Explocarb a ajuns la 38,8 milioane de lei, cu 44 de angajați.
Uzina de Agent Termic și Alimentare cu Apă Motru a raportat 28,5 milioane de lei și 132 de salariați, însă situația acestei companii trebuie privită prin prisma falimentului și a concedierilor masive din acest an.
Un alt angajator important este Manufactura de Motru, cu 264 de salariați și o cifră de afaceri de 27,4 milioane de lei.
Aici se vede însă și o vulnerabilitate: o parte importantă a economiei locale este concentrată în câteva companii.
Când un angajator mare pierde activitate sau își reduce personalul, efectul nu se simte doar în firma respectivă.
Se simte în magazine, restaurante, servicii, locuințe, transport și, în final, în bugetul local.
UATAA a căzut. CEO taie din personal. Ce urmează?
Pentru Motru, 2026 vine cu o lovitură suplimentară.
UATAA a intrat în faliment și peste 100 de oameni au fost disponibilizați.
În paralel, Complexul Energetic Oltenia continuă procesul de restructurare, iar sute de locuri de muncă din zona Motru au fost eliminate.
Așadar, exact când economia privată ar trebui să preia forța de muncă disponibilizată din minerit și energie, orașul pierde simultan și alte locuri de muncă importante.
Este motivul pentru care scăderea de 324 de salariați din bilanțurile firmelor pentru 2025 trebuie privită cu mare atenție.
Cifra nu surprinde neapărat toate disponibilizările recente de la CEO și UATAA. Cu alte cuvinte, situația reală din 2026 poate fi chiar mai grea decât arată bilanțurile din 2025.
Motru produce bani, dar îi pierde pe drum
Poate cea mai usturătoare cifră din întreaga analiză este cea referitoare la banii publici.
Instituțiile publice din Motru au atribuit contracte de 131,1 milioane de lei, în 3.261 de contracte.
Dar doar 2,2 milioane de lei, adică 1,7%, au ajuns la firme cu sediul în Motru.
Restul banilor au plecat în alte localități.
Media națională este de 21,5%.
Diferența este uriașă.
Practic, Motru este un oraș în care administrația publică cheltuiește zeci și sute de milioane de lei, dar cea mai mare parte a banilor nu se întoarce în economia locală prin firmele care au sediul aici.
Sigur, există explicații: firmele locale pot să nu aibă capacitatea tehnică, financiară sau personalul necesar pentru anumite contracte.
Dar problema economică rămâne.
Dacă banii publici ies din Motru, iar oamenii care lucrau în minerit și energie ies și ei din piața muncii, de unde ar trebui să apară noua economie?
52 de firme noi într-un an. Dar nu este suficient
Motru nu este un oraș fără inițiativă antreprenorială.
În 2024 au fost înregistrate 41 de firme noi, iar în anii anteriori numărul a fost chiar mai mare: 61 în 2023, 69 în 2022 și 64 în 2021.
În 2025 însă au apărut doar 52 de firme noi.
Problema este că nu știm din această statistică câte firme au dispărut, pentru că datele nu permit calcularea ieșirilor nete.
Știm însă altceva: numărul angajaților din firmele cu bilanț a scăzut puternic.
Asta înseamnă că antreprenoriatul local, de unul singur, nu reușește deocamdată să compenseze pierderea locurilor de muncă din economia tradițională.
Motru are încă economie. Îi lipsește însă direcția
Datele nu descriu un oraș mort economic.
Dimpotrivă.
Motru are aproape 2.000 de firme active fiscal, peste 600 de milioane de lei cifră de afaceri anuală în companiile cu bilanț și sectoare care încă funcționează.
Problema este alta.
Economia orașului nu reușește să creeze suficiente locuri de muncă pentru a absorbi forța de muncă eliberată de dispariția mineritului și restructurarea energiei.
Iar aici se află marea provocare pentru administrația locală.
Nu mai este suficient să atragi o firmă sau să anunți o investiție.
Motru are nevoie de angajatori capabili să creeze sute de locuri de muncă, de infrastructură, de investiții private și de o strategie economică adaptată perioadei post-minerit.
Altfel, orașul riscă să ajungă într-o situație paradoxală:
să aibă sute de milioane de lei cifră de afaceri, dar tot mai puțini oameni care muncesc pentru acești bani.
Iar după ce Motrul a trăit zeci de ani din cărbune, adevărata întrebare nu mai este dacă mineritul va dispărea.
Întrebarea este ce va rămâne în locul lui.
