Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, susține că amendamentele adoptate de Senat la legislația privind decarbonizarea nu erau necesare pentru a împiedica închiderea unor capacități energetice pe cărbune, întrucât Guvernul anunțase deja că nu mai intenționează să facă acest lucru în actualul context energetic.
Potrivit ministrului, erau vizate atât grupuri energetice importante de la Turceni și Rovinari, cât și capacități care asigură producția de energie și termoficarea unor municipii, inclusiv Craiova.
„Guvernul a anunțat și public că nu mai intenționează să închidă capacități, atât grupuri mari de la Turceni și Rovinari, cât și grupuri care asigură termia și energia pentru municipalități cum ar fi Craiova”, a transmis Dragoș Pîslaru.
Ministrul consideră, în aceste condiții, că amendamentele votate în Senat nu rezolvă o problemă iminentă a sistemului energetic, ci creează un risc pentru fondurile europene pe care România le mai are de încasat prin PNRR.
„Nu exista niciun risc iminent de închidere”
Pîslaru explică faptul că România avea, conform angajamentelor asumate în 2022, obligația de a închide încă 710 MW de capacități pe cărbune. Guvernul însă începuse deja demersurile pentru amânarea acestui calendar.
Un studiu de adecvanță realizat de Transelectrica fusese transmis spre analiză către ACER și Comisia Europeană, tocmai pentru a demonstra că închiderea unor capacități suplimentare ar putea pune presiune asupra siguranței sistemului energetic.
„România într-adevăr mai avea de închis conform angajamentelor din 2022 încă 710 MW de capacități pe cărbune, dar deja Guvernul anunțase Comisia Europeană că nu putem să închidem aceste capacități”, susține ministrul.
Pîslaru afirmă că negocierile cu Bruxelles-ul erau în desfășurare de mai multe luni și că inclusiv el a participat la discuțiile privind posibilitatea amânării calendarului de închidere.
În acest context, ministrul pune sub semnul întrebării necesitatea modificărilor adoptate de Senat.
„Exista vreun risc iminent de închidere a vreunei centrale pe cărbune? Voia Guvernul să închidă ceva și trebuia oprit de Parlament? Evident că nu exista niciun risc”, a afirmat Pîslaru.
Grupurile de la Turceni și Rovinari, printre capacitățile menținute în discuție
În declarațiile sale, ministrul face referire explicită la grupurile energetice de la Complexul Energetic Oltenia, inclusiv la cele de la Turceni și Rovinari.
Menținerea unor astfel de capacități este considerată importantă în actualul context energetic, în condițiile în care România se confruntă cu perioade în care producția internă trebuie suplimentată prin importuri, iar sistemul are nevoie de capacități disponibile pentru a acoperi vârfurile de consum.
În cazul Craiovei, Pîslaru atrage atenția și asupra unei probleme suplimentare: anumite capacități pe cărbune nu au doar rol în producția de energie electrică, ci asigură și energia termică necesară comunităților.
Miza: banii din PNRR
Potrivit ministrului, problema majoră este că modificarea legislației poate fi interpretată de Comisia Europeană drept o revenire asupra unei reforme deja asumate prin PNRR.
Pîslaru susține că această situație ar putea genera „reversibilitatea” Jalonului 114, care a fost considerat îndeplinit de Comisia Europeană și pentru care România a primit deja bani.
Consecința ar putea fi blocarea viitoarelor cereri de plată, inclusiv a Cererilor 5 și 6, cu o miză totală de aproximativ 5 miliarde de euro nerambursabili, potrivit ministrului.
Astfel, în viziunea lui Pîslaru, România s-ar afla în situația paradoxală în care Parlamentul adoptă modificări prezentate drept măsuri de protejare a producției pe cărbune, deși Guvernul anunțase deja că nu intenționează să închidă unele dintre capacitățile vizate, iar aceste modificări ar putea pune în pericol fondurile europene.
Ministrul cere parlamentarilor să nu ducă până la capăt demersul legislativ.
„Este o diferență uriașă între a negocia tehnic cu Comisia menținerea temporară a unor capacități energetice și a adopta legi retroactive care anulează reforme deja plătite”, a transmis Dragoș Pîslaru.
