România se confruntă cu o situație fără precedent în ultimii ani: seceta severă de pe Dunăre începe să afecteze direct producția de energie electrică. După oprirea Unității 1 de la Cernavodă, și Reactorul 2 urmează să fie oprit, în condițiile în care debitul fluviului a coborât la valori extrem de scăzute. Iar problemele nu se opresc la granițele României. Bulgaria, Ungaria și Serbia se confruntă, la rândul lor, cu dificultăți majore la centralele care depind de apa Dunării.
Administrația Națională „Apele Române” anunță că a fost notificată de CNE Cernavodă cu privire la oprirea și a Unității 2 în următoarele ore, pe fondul situației critice de pe Dunăre.
Unitatea 1 a centralei nucleare de la Cernavodă este deja oprită, începând din 28 iulie, iar potrivit datelor din sistemul energetic, aceasta este indisponibilă până pe 4 august. Puterea disponibilă a reactorului era de aproximativ 650 MW.
Pentru Unitatea 2, oprirea este programată începând din 30 iulie, cu o perioadă de indisponibilitate estimată până pe 10 august. Și în acest caz, motivul indicat este scăderea debitului Dunării.
Dunărea se apropie de recordul negativ din 1985
Situația hidrologică este extrem de dificilă. Debitul Dunării la intrarea în România este în prezent de aproximativ 1.650 mc/s, de aproape trei ori mai mic decât media multianuală a lunii iulie, de circa 4.750 mc/s.
Prognozele Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor indică o agravare a situației. La începutul lunii august, debitul ar putea coborî spre 1.500 mc/s, valoare apropiată de minimul istoric înregistrat în 1985, când Dunărea avea la intrarea în țară aproximativ 1.400 mc/s.
Pe 4 august, debitul este prognozat să ajungă în jurul valorii de 1.500 mc/s.
Este un nivel care pune o presiune uriașă pe toate activitățile care depind de apa fluviului, inclusiv pe producția de energie.
Seceta nu mai este doar o problemă agricolă
Pe sectorul Călărași-Cernavodă sunt menținute deja restricții de treapta a III-a pentru utilizarea apei la irigații. Apa este furnizată în debite reduse sau doar în anumite intervale orare.
Apele Române avertizează că România se confruntă cu secetă severă în întreg bazinul hidrografic al Dunării, fără semne clare de ameliorare în perioada imediat următoare.
Chiar dacă în zona Austriei sunt prognozate precipitații de 40-50 de litri pe metru pătrat până pe 4 august, acestea nu ar urma să aibă un impact semnificativ asupra debitelor Dunării pe sectorul românesc.
În paralel, autoritățile monitorizează și fenomenul de înflorire algală, favorizat de temperaturile ridicate și de scăderea nivelului apei. Deocamdată, acesta se menține la niveluri considerate normale.
România nu este singura țară afectată
Criza apei începe să lovească și centralele energetice din celelalte state riverane Dunării.
În Bulgaria, nivelul foarte scăzut al fluviului ridică probleme pentru sistemele de răcire ale centralei nucleare de la Kozlodui. Cele două reactoare operaționale, de câte 1.000 MW, sunt dependente de apa Dunării pentru răcire, iar autoritățile iau în calcul măsuri pentru protejarea instalațiilor în cazul în care nivelul apei continuă să scadă.
În Ungaria, centrala nucleară de la Paks a fost deja afectată de nivelul scăzut și temperatura ridicată a Dunării. Producția a fost redusă, unul dintre reactoare fiind oprit, iar un altul funcționând la putere diminuată. Centrala de la Paks este una dintre cele mai importante surse de electricitate ale Ungariei, asigurând o parte semnificativă din consumul național.
Și Serbia resimte efectele secetei. Debitele scăzute afectează producția hidrocentralelor Djerdap 1 și Djerdap 2, cunoscute în România drept Porțile de Fier I și II. În același timp, sunt monitorizate și sistemele de răcire ale unor centrale termoelectrice, inclusiv Kostolac.
Lovitură pentru energia României
Oprirea celor două reactoare de la Cernavodă înseamnă scoaterea temporară din sistem a aproximativ 1.400 MW de capacitate nucleară instalată.
Este o lovitură importantă pentru Sistemul Energetic Național, într-o perioadă în care România are deja nevoie de importuri pentru echilibrarea consumului în anumite intervale.
Problema este cu atât mai serioasă cu cât seceta afectează simultan și producția hidro. Practic, exact într-un moment în care energia nucleară este pusă în dificultate de lipsa apei pentru răcire, și hidrocentralele sunt afectate de debitele reduse.
Seceta începe astfel să se transforme dintr-o problemă hidrologică într-o problemă energetică. Iar dacă Dunărea continuă să scadă, presiunea asupra sistemelor energetice din România și din întreaga regiune va crește în următoarele zile.
