O tradiție veche de sute de ani din gospodăriile Olteniei ar putea ajunge în patrimoniul cultural imaterial UNESCO. Consiliul Județean Dolj a lansat proiectul multianual „Cultura țestului în Oltenia”, prin care încearcă să salveze, documenteze și promoveze tehnicile tradiționale prin care țestul este realizat și folosit pentru coacerea pâinii.
Demersul este unul amplu și începe de la nivel național. Primul pas este înscrierea practicilor legate de țest în Registrul Național al Patrimoniului Cultural Imaterial, urmând ca, ulterior, să fie pregătită o eventuală candidatură pentru Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO.
Proiectul este derulat de Centrul Județean de Cultură și Artă Dolj și Muzeul Olteniei Craiova, iar specialiștii au pornit deja pe teren pentru a descoperi oamenii și comunitățile în care tradiția încă se păstrează.
Muzeografi, cercetători și etnografi vor merge în localități din Dolj și din celelalte județe ale Olteniei pentru a documenta cum se construiește țestul, cum este folosit și care sunt tradițiile și obiceiurile legate de pâinea coaptă în acest mod.
Pâinea care păstrează gustul copilăriei
Țestul nu este doar un obiect tradițional de gospodărie. Pentru multe comunități din Oltenia, el este legat de un întreg mod de viață și de gastronomia tradițională a satului.
Pâinea coaptă sub țest, pregătită după rețete transmise din generație în generație, reprezintă o parte din identitatea culturală a regiunii.
Tocmai de aceea, autoritățile doljene vor ca această tradiție să nu rămână doar o amintire a generațiilor vârstnice.
Proiectul va include demonstrații culinare, ateliere, școli de vară, conferințe, concursuri și expoziții itinerante, astfel încât tehnicile și poveștile legate de țest să poată fi transmise și copiilor și tinerilor.
„Își începe drumul spre galeria UNESCO”
Președintele Consiliului Județean Dolj, Cosmin Vasile, consideră că țestul poate deveni un nou simbol al patrimoniului cultural oltenesc.
„Astăzi, una dintre cele mai vechi metode de preparare a pâinii în gospodăriile din Oltenia își începe drumul spre galeria în care deja se regăsesc ceramica de Horezu, ritualul Călușului sau arta realizării iei românești”, a transmis acesta.
Pentru ca tradiția să poată fi protejată și promovată, autoritățile vor să identifice cât mai multe persoane care încă știu să construiască și să folosească țestul și să documenteze aceste cunoștințe înainte ca ele să se piardă.
Oltenia își pregătește și culele pentru UNESCO
Proiectul privind țestul face parte dintr-un demers mai larg de promovare a patrimoniului cultural al Olteniei.
Consiliul Județean Dolj colaborează cu Ministerul Culturii și Institutul Național al Patrimoniului și pentru susținerea demersurilor privind introducerea culelor oltenești în Patrimoniul Mondial UNESCO.
În Dolj au fost deja restaurate și repuse în valoare culele din Brabova și Cernătești, cu ajutorul fondurilor europene.
Dacă demersul va avea succes, țestul oltenesc ar putea ajunge să fie recunoscut la nivel internațional, alături de alte tradiții românești care au trecut deja pragul UNESCO.
Până atunci însă, specialiștii au o misiune esențială: să găsească oamenii care încă mai știu secretul țestului și să se asigure că pâinea coaptă ca pe vremea bunicilor nu dispare odată cu ultima generație care o mai face.
