România amână închiderea unor termocentrale pe lignit, după ce autoritățile au constatat că oprirea lor la termenul stabilit inițial, 31 august 2026, ar putea pune în pericol siguranța sistemului energetic național. Decizia aduce o gură de oxigen pentru energia pe cărbune, însă este departe de ceea ce sperau minerii și energeticienii din Gorj: menținerea capacităților în funcțiune cel puțin până la sfârșitul anului 2029.
Guvernul a aprobat prelungirea temporară a perioadei de funcționare pentru mai multe capacități pe lignit. Astfel, termocentrala Craiova 2 va putea produce energie până la sfârșitul trimestrului al II-lea din 2027, în timp ce grupul 5 de la Turceni este menținut în producție până la sfârșitul trimestrului I din 2028.
Pentru Complexul Energetic Oltenia și, mai ales, pentru zona minieră din Gorj, vestea este importantă, dar nu este victoria pe care o așteptau angajații.
Minerii sperau la 2029
În ultimii ani, închiderea treptată a termocentralelor și carierelor de lignit a fost prezentată drept inevitabilă în cadrul procesului de decarbonizare. Planurile României prevedeau renunțarea la mai multe capacități pe cărbune, în conformitate cu angajamentele asumate prin PNRR.
În Gorj, însă, speranța era ca realitatea din sistemul energetic să oblige autoritățile să păstreze centralele disponibile cel puțin până la finalul lui 2029, termen până la care Complexul Energetic Oltenia își proiectase, de altfel, o parte importantă din activitatea de producție.
Noua decizie a Guvernului arată că autoritățile au înțeles că România nu își permite, cel puțin deocamdată, să renunțe brusc la energia pe lignit. Numai că prelungirea este mult mai scurtă decât termenul de 2029 pe care îl sperau oamenii din sistem.
Pentru Turceni, menținerea grupului 5 până în primul trimestru din 2028 înseamnă câteva luni în plus de activitate, dar și o nouă întrebare: ce se va întâmpla după aceea?
România riscă să rămână fără suficiente surse de energie
Decizia Guvernului vine într-un moment în care sistemul energetic este pus sub presiune. România se confruntă cu un deficit hidrologic sever pe Dunăre, temperaturi ridicate și un consum crescut de energie în perioadele de vârf. În același timp, producția eoliană și fotovoltaică este dificil de anticipat și poate scădea semnificativ în anumite intervale.
Mai mult, în cazul unei crize energetice regionale, nici importurile nu reprezintă o garanție că România își va putea acoperi necesarul.
Cu alte cuvinte, termocentralele pe lignit, declarate până nu demult parte a trecutului energetic al României, au redevenit o plasă de siguranță pentru sistemul național.
Studiul Transelectrica a tras semnalul de alarmă
Un studiu de adecvanță comandat de Transelectrica a avut un rol important în fundamentarea acestei decizii. Concluzia este tranșantă: dacă România ar respecta întocmai calendarul actual de decarbonare, siguranța în funcționare a sistemului energetic național ar putea fi pusă în pericol în 2027, în special dacă noua centrală pe gaze de la Mintia ar întârzia să intre în exploatare.
Practic, autoritățile au ajuns în situația în care trebuie să aleagă între calendarul de închidere asumat prin PNRR și realitatea din teren.
Iar realitatea spune că, momentan, România încă are nevoie de cărbune.
710 MW trebuiau scoși din sistem
Conform angajamentelor asumate prin PNRR, România trebuia să scoată din exploatare până la 31 august 2026 capacități de producție pe bază de lignit și huilă cu o putere instalată cumulată de 710 MW.
Numai că închiderea unor unități într-un sistem deja vulnerabil poate crea un deficit pe care sursele regenerabile nu îl pot acoperi întotdeauna, iar noile centrale pe gaze nu sunt încă toate disponibile.
Așa se face că termocentralele pe lignit primesc acum o prelungire pe care, în urmă cu câțiva ani, puțini ar fi anticipat-o.
Pentru angajații din minerit și energie, însă, rămâne senzația unui răgaz, nu a unei soluții. Ei sperau ca nevoia reală de energie a României să determine păstrarea capacităților pe lignit măcar până la sfârșitul lui 2029.
Deocamdată, Guvernul le-a oferit doar până în 2027, respectiv începutul lui 2028.
Cărbunele nu dispare încă din sistem, dar nici nu primește garanția pe care oamenii din Gorj o așteptau.
