Complexul Energetic Oltenia a încercat să vândă pe piața de energie electrică un volum de 439 GWh, cu livrare până la sfârșitul anului 2027, însă ofertele au rămas fără cumpărători. Toate cele șase licitații lansate de companie pe platforma OPCOM au fost anulate.
Complexul Energetic Oltenia, unul dintre principalii producători de energie electrică pe bază de cărbune din România, a lansat la sfârșitul lunii iulie șase oferte de vânzare pe piața de contracte bilaterale PCCB-LE Flex a OPCOM.
Energia urma să fie livrată în perioada 1 octombrie 2026 – 31 decembrie 2027, în bandă, la puteri de 5 MW și 10 MW. În total, CE Oltenia a pus la vânzare aproximativ 439 GWh de energie electrică.
Numai că piața nu a răspuns.
Potrivit datelor disponibile pe platforma OPCOM, toate cele șase licitații au fost anulate, după ce nu a fost înregistrat niciun cumpărător interesat de energia oferită de compania din Gorj.
Prețul minim solicitat de CE Oltenia a fost de 730 de lei/MWh. La acest nivel, întregul volum scos la vânzare ar fi adus companiei venituri de aproximativ 320 de milioane de lei.
Faptul că nu s-a găsit niciun cumpărător poate indica faptul că participanții la piață nu au considerat atractiv prețul solicitat pentru energia care ar urma să fie livrată începând din această toamnă și pe parcursul anului viitor.
România are nevoie de energie, dar cărbunele nu-și găsește cumpărători
Situația este cu atât mai interesantă cu cât România traversează o perioadă de presiune asupra sistemului energetic, pe fondul producției interne fluctuante, al condițiilor hidrologice dificile și al reducerii disponibilității unor capacități importante.
În acest context, CE Oltenia încearcă să-și valorifice energia disponibilă pe termen mai lung, însă piața nu a acceptat prețul de pornire solicitat de producător.
Complexul mai operează în prezent trei grupuri energetice la Rovinari și unul la Turceni, fiecare cu o putere instalată de circa 330 MW, după retragerea din exploatare a mai multor capacități în ultimii ani.
Una dintre marile probleme ale sistemului este chiar reducerea rapidă a capacităților clasice de producție înainte ca toate noile investiții să fie finalizate.
Grupul de la Turceni, între închidere și necesitatea de a rămâne în sistem
Grupul energetic de la Turceni ar fi trebuit să fie retras din exploatare în această perioadă, în conformitate cu angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Problema este că retragerea capacităților pe cărbune se produce într-un moment în care sistemul energetic nu dispune încă de toate capacitățile noi promise pentru a le înlocui.
Centrala pe gaze de la Mintia, una dintre investițiile importante pe care România se bazează pentru creșterea producției interne, nu este încă operațională. În aceste condiții, fiecare grup energetic care rămâne disponibil poate deveni important în perioadele de consum ridicat.
Autoritățile au transmis, de altfel, către Bruxelles argumente privind necesitatea menținerii unor capacități în sistem, invocând riscurile pentru securitatea energetică.
Parlamentul a amânat închiderea unor capacități pe cărbune
În paralel, Parlamentul a adoptat miercuri proiectul de lege privind decarbonizarea sectorului energetic, în care a fost introdus un amendament potrivit căruia retragerea treptată din exploatare a capacităților de producție pe bază de lignit și huilă va putea fi realizată numai după construirea și punerea în funcțiune a unor noi capacități energetice similare.
Decizia vine în contradicție cu avertismentele Guvernului privind posibilele consecințe asupra fondurilor europene.
Premierul Ilie Bolojan a avertizat că modificarea angajamentelor asumate prin PNRR ar putea avea consecințe financiare importante pentru România, inclusiv corecții de peste un miliard de euro și riscul blocării unor finanțări viitoare.
Astfel, România se află într-o situație paradoxală: are nevoie să păstreze cât mai multe capacități de producție pentru siguranța sistemului, dar producătorul de energie pe cărbune nu reușește să găsească, la prețul solicitat, cumpărători pentru energia pe care vrea să o livreze pe termen lung.
Iar presiunea asupra sistemului energetic se poate accentua în perioada următoare.
Cernavodă, noul factor de risc
Situația devine și mai complicată din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării.
Unitatea 1 de la Cernavodă este deja oprită, iar Nuclearelectrica avertizează că, dacă debitul Dunării va continua să scadă, ar putea fi necesară și oprirea Unității 2.
Operațiunile realizate în zona Bala, inclusiv derocarea și dragarea, au permis câștigarea unei perioade suplimentare de funcționare, estimată la aproximativ două-trei zile.
Emil Macovei, directorul tehnic al Nuclearelectrica, a explicat că, dacă prognozele privind scăderea în continuare a nivelului și debitului Dunării se confirmă, compania ar putea fi nevoită să oprească și reactorul 2.
O eventuală oprire a Unității 2 ar însemna pierderea unei capacități care asigură aproximativ 10% din producția națională de energie, ceea ce ar pune o presiune suplimentară pe sistem și ar crește nevoia de importuri și de producție disponibilă din celelalte capacități.
În acest context, fiecare megawatt disponibil devine important.
Inclusiv energia produsă de CE Oltenia.
Numai că, deocamdată, cei care cumpără energie pe piața angro nu s-au înghesuit să o cumpere la 730 de lei/MWh.
