Schimbare importantă în dosarul în care asocierea Ydail – Romstrade – Metalcolect este acuzată că ar fi obținut ilegal bani publici pentru întreținerea și deszăpezirea drumurilor județene din Gorj. Tribunalul Gorj a dispus, pe 10 septembrie 2026, schimbarea încadrării juridice pentru toți inculpații. Schimbarea încadrării înseamnă pedepse mai mici, în cazul în care se va constata vinovăția, dar și termene de prescriere mai mici.
Dosarul are la bază o anchetă începută în 2019 și vizează contractul în valoare de 157 de milioane de lei, încheiat pentru lucrări de întreținere, reparații și deszăpezire a drumurilor județene din Gorj în perioada 2016–2020.
Potrivit anchetatorilor, asocierea de firme Ydail – Romstrade – Metalcolect ar fi prezentat la licitație documente și date false, inexacte sau incomplete pentru a crea aparența că dispune de numărul și tipul de utilaje necesare executării contractului.
În rechizitoriu se arată că printre mijloacele trecute în ofertă și în planul operativ de acțiune se aflau mai multe camioane, microbuze și autoturisme care, în realitate, nu erau echipate pentru deszăpezire.
Anchetatorii susțin că vehiculele erau simple, nedestinate unei astfel de activități și că nu existau nici modificările tehnice care ar fi trebuit certificate de Registrul Auto Român. Concluzia procurorilor a fost că reprezentanții celor trei societăți ar fi urmărit să creeze artificial aparența că asocierea deține suficiente mijloace auto pentru executarea contractului.
De la „obținere ilegală de fonduri” la „înșelăciune”
Inițial, mai mulți inculpați au fost trimiși în judecată pentru obținerea ilegală de fonduri, prevăzută de art. 306 din Codul penal.
Pe 10 septembrie 2026, însă, Tribunalul Gorj a admis sesizarea din oficiu privind schimbarea încadrării juridice.
Pentru inculpații Vărzaru Mircea, Șandru Ștefan Doru și Puiu Mihai, acuzația a fost schimbată din infracțiunea prevăzută de art. 306 Cod penal în înșelăciune, prevăzută de art. 244 alin. 1 și 2 Cod penal, în formă continuată, cu patru acte materiale.
Pentru Tomoi Mihai, Mihăilescu Cristian, Balaci Mirela Virginia și Ungureanu Ion Marian, instanța a schimbat, de asemenea, infracțiunea de la care se pornise, dar a păstrat forma de complicitate, aceștia fiind acuzați acum de complicitate la înșelăciune.
În cazul lui Balaci Mirela Virginia sunt reținute 14 acte materiale, în timp ce pentru Ungureanu Ion Marian sunt menționate trei acte materiale.
Prejudiciu de peste 2 milioane de lei
Schimbarea încadrării juridice nu înseamnă că instanța a stabilit că inculpații sunt nevinovați și nici că dosarul a fost închis.
Dimpotrivă, Tribunalul Gorj a păstrat referirea la consecințe deosebit de grave. Potrivit Codului penal, consecințele sunt considerate deosebit de grave atunci când paguba materială depășește 2 milioane de lei.
Totodată, instanța a păstrat forma continuată a faptelor, ceea ce înseamnă că actele materiale reținute sunt analizate ca parte a aceleiași infracțiuni continuate.
Practic, judecătorii consideră că faptele trebuie analizate din perspectiva unei înșelăciuni comise prin mijloace frauduloase, și nu prin prisma infracțiunii de obținere ilegală de fonduri.
Angajații Consiliului Județean, acuzați că ar fi ajutat asocierea
Dosarul îi vizează și pe angajați ai Consiliului Județean Gorj, despre care anchetatorii susțin că ar fi ajutat firmele să obțină banii din contract.
Potrivit rechizitoriului, aceștia ar fi întocmit procese-verbale folosind datele prezentate de societăți, deși aceste informații nu ar fi avut o bază factuală.
În esență, acuzația procurorilor este că documentele și verificările întocmite de reprezentanții administrației județene ar fi contribuit la menținerea aparenței că asocierea îndeplinește condițiile contractuale și dispune de utilajele necesare.
Dosarul continuă
Ancheta a fost declanșată în 2019, iar dosarul a ajuns pe rolul Tribunalului Gorj în luna martie 2026, după o anchetă care a durat aproape cinci ani.
Prin decizia din 10 septembrie 2026, Tribunalul Gorj nu a soluționat fondul cauzei. Instanța a schimbat încadrarea juridică și a acordat un nou termen pentru continuarea judecății.
Așadar, în această etapă, nu există o condamnare definitivă, iar acuzațiile formulate de procurori urmează să fie analizate de instanță.
Ce înseamnă art. 244 alin. 1 și 2 – înșelăciunea
Art. 244 alin. 1 sancționează situația în care cineva induce în eroare o persoană prin prezentarea unei minciuni ca adevăr sau a unui adevăr ca minciună, urmărește să obțină un folos patrimonial injust și produce o pagubă.
Pedeapsa de bază este închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
Alin. 2 este varianta mai gravă: înșelăciunea este comisă prin nume sau calități mincinoase ori prin alte mijloace frauduloase, pedeapsa fiind închisoarea de la 1 la 5 ani.
Așadar, foarte simplificat, instanța spune:
Nu mai consideră că acuzația trebuie analizată ca obținere ilegală de fonduri, ci ca o fraudă/înșelăciune realizată prin mijloace frauduloase.
Ce înseamnă art. 306 – acuzația inițială
Art. 306 alin. 1, obținerea ilegală de fonduri, se referă la folosirea sau prezentarea unor documente ori date false, inexacte sau incomplete pentru obținerea aprobărilor/garanțiilor necesare finanțărilor din fonduri publice, dacă prin aceasta fondurile sunt obținute pe nedrept.
Pedeapsa este 2–7 ani de închisoare.
Deci schimbarea nu este una pur cosmetică. Instanța mută acuzația din sfera infracțiunilor de serviciu privind obținerea ilegală de fonduri în sfera infracțiunilor contra patrimoniului – înșelăciunea.
