Rovinari, Turceni și Ișalnița ar putea găzdui unele dintre cele mai importante instalații de stocare a energiei din regiune. Complexul Energetic Oltenia și Alro Slatina pregătesc realizarea unor sisteme de baterii cu o putere totală estimată la aproximativ 950 MW, după ce proiectul centralei pe gaze de la Ișalnița, de 850 MW, a fost abandonat.
În locul unei noi centrale pe gaze, parteneriatul dintre Complexul Energetic Oltenia și Alro Slatina se reorientează către stocarea energiei. Investiția ar urma să fie realizată în trei puncte importante din Oltenia: Rovinari, Turceni și Ișalnița.
Dimensiunea proiectului este una uriașă. Potrivit documentației din SEAP, sistemele de stocare ar urma să aibă o putere instalată totală de aproximativ 950 MW și o capacitate de stocare estimată la circa 950 MWh, ceea ce înseamnă, la parametrii actuali, aproximativ o oră de funcționare la puterea maximă.
Cea mai mare instalație ar fi la Turceni
Repartizarea orientativă a puterii este:
- Turceni – 400 MW
- Ișalnița – 350 MW
- Rovinari – 200 MW
Asta înseamnă că Turceni ar urma să găzduiască cea mai mare instalație de stocare dintre cele trei, în timp ce la Ișalnița este prevăzut un sistem de 350 MW, iar la Rovinari unul de 200 MW.
Pentru Gorj, proiectul este cu atât mai important cu cât vine într-o perioadă în care viitorul Complexului Energetic Oltenia este legat tot mai mult de tranziția de la cărbune către noi capacități energetice.
Șase companii se luptă pentru studiul de fezabilitate
Pentru elaborarea studiului de fezabilitate au fost depuse șase oferte, iar valoarea estimată a contractului este de aproape 1,5 milioane de lei, fără TVA.
În cursă sunt:
TÜV Austria România, cu KPMG Advisory subcontractant;
EnergoBit Control Systems, cu Melnytopo subcontractant și terț;
Tractebel Engineering, cu North Topocad și Geoconstruct;
Evolve Energy Management Solutions, cu CIGA Energy Epic;
Compania de Consultanță în Energie și Mediu, cu Andutopographics;
Asocierea EDS Advisors – Gheorghiu Cristian PFA.
Câștigătorul este programat să fie desemnat în octombrie 2026.
Studiul va stabili în detaliu cum vor fi construite și conectate cele trei sisteme de stocare. Vor fi analizate configurația bateriilor, echipamentele de conversie și transformare, sistemele de control și monitorizare, instalațiile auxiliare și soluțiile de racordare la Sistemul Energetic Național.
Una dintre variantele analizate va avea la bază baterii Li-ion/LFP, în configurație independentă sau „behind-the-meter”.
De la centrala pe gaze de 850 MW la baterii de 950 MW
Proiectul reprezintă o schimbare majoră de direcție pentru zona Ișalnița.
Centrala pe gaze naturale de 850 MW, inclusă inițial în planul de restructurare și decarbonizare al CEO, trebuia să fie una dintre investițiile importante pentru înlocuirea producției pe cărbune. Procedura de achiziție a fost însă anulată în ianuarie 2026.
În locul centralei pe gaze, CEO și Alro analizează acum o investiție în sisteme de stocare în baterii, care ar urma să beneficieze de finanțare printr-un grant din Fondul pentru Modernizare.
Marian Năstase, președintele Consiliului de Administrație al Alro Slatina, declara în luna mai că societatea are deja disponibil capitalul propriu care fusese prevăzut inițial pentru proiectul de la Ișalnița.
Bateriile ar putea schimba rolul fostelor termocentrale
Investiția are o miză importantă pentru Oltenia. Noile baterii nu sunt gândite doar pentru a păstra energia și a o livra ulterior.
Sistemele de la Rovinari, Turceni și Ișalnița ar urma să ajute la integrarea energiei produse în parcurile fotovoltaice dezvoltate în parteneriat de acționarii CCGT Power Ișalnița și să ofere servicii de sistem și de echilibrare pentru rețeaua electrică.
Practic, în locul unor noi grupuri energetice clasice, în fostele mari zone de producție pe cărbune ar putea apărea „uzine” de stocare a energiei, capabile să preia electricitatea atunci când producția este mare și să o pună la dispoziția sistemului atunci când este nevoie.
Pentru Gorj și Dolj, transformarea este una simbolică: locurile care au produs energie timp de decenii cu lignit ar putea deveni, în următorii ani, centre importante pentru stocarea și echilibrarea energiei produse din surse regenerabile.
