O nouă etapă începe la Ișalnița, după închiderea termocentralei pe cărbune: societatea CCGT Power Ișalnița SA, controlată de Complexul Energetic Oltenia și Alro Slatina, a primit șase oferte pentru realizarea studiului de fezabilitate și a documentațiilor tehnice necesare unui proiect de stocare a energiei de aproape 950 MW.
Pentru foștii salariați ai Termocentralei Ișalnița, proiectul vine însă cu o doză serioasă de amărăciune: centrala pe cărbune a fost închisă înainte ca alternativa promisă, centrala pe gaze, să prindă contur. Acum, pe amplasamentele CEO se pregătesc baterii de mari dimensiuni.
Practic, după ani în care Ișalnița a fost unul dintre punctele importante ale sistemului energetic din Dolj, viitorul amplasamentului se conturează în jurul stocării energiei și al surselor regenerabile.
Șase ofertanți pentru proiectul de 950 MW
CCGT Power Ișalnița SA a lansat procedura pentru contractarea serviciilor de elaborare a studiului de fezabilitate și a documentațiilor tehnice pentru proiectul intitulat „Implementare sistem de stocare energie electrică cu puterea instalată de circa 950 MW”.
Șase companii sau consorții au depus oferte:
- TUV Austria România, cu KPMG Advisory ca subcontractant;
- Energobit Control Systems, cu Melnytopo SRL;
- Tractebel Engineering, alături de North Topocad și Geoconstruct;
- Evolve Energy Management Solutions, cu CIGA Energy EPIC;
- Compania de Consultanță în Energie și Mediu, cu Andutopographics;
- consorțiul EDS Advisors – Gheorghiu Cristian PFA.
Contractul are o valoare estimată de aproape 1,5 milioane de lei, fără TVA, iar atribuirea este estimată cel târziu în luna octombrie.
Contractul ar urma să se deruleze timp de șase luni, în timp ce studiul de fezabilitate trebuie elaborat în termen de 60 de zile de la semnare.
Ișalnița: 350 MW în baterii
Planul este unul de anvergură. Sistemele de stocare ar urma să aibă o putere totală de aproximativ 950 MW și o capacitate de stocare de circa 950 MWh, cu o durată nominală de aproximativ o oră.
Puterea ar urma să fie împărțită între trei mari amplasamente ale Complexului Energetic Oltenia:
Rovinari – 200 MW
Turceni – 400 MW
Ișalnița – 350 MW
Tehnologia avută în vedere este de tip Li-ion/LFP, iar sistemele ar putea fi instalate atât independent, cât și în configurație „behind-the-meter”.
Scopul este ca viitoarele baterii să poată furniza servicii tehnologice de sistem pentru Transelectrica și să contribuie la echilibrarea sistemului energetic național.
De la centrala pe gaze la baterii
Schimbarea de direcție este una majoră.
Proiectul de stocare apare după ce, în ianuarie 2026, CCGT Power Ișalnița SA a anulat pentru a doua oară procedura pentru construirea unei centrale pe gaze de 850 MW la Ișalnița.
Centrala pe gaze trebuia să reprezinte una dintre piesele importante ale planului de restructurare și decarbonare al Complexului Energetic Oltenia.
Numai că proiectul pe gaze nu a reușit să treacă de etapa licitațiilor pentru lucrări, iar acum strategia se mută către stocarea energiei.
În luna mai, Marian Năstase, președintele Consiliului de Administrație al Alro Slatina, explica faptul că societatea are deja bani pentru partea sa de finanțare.
„La Ișalnița, capitalul propriu cu care trebuia să venim noi e deja acolo, 43 milioane euro cash în conturile CCGT Power Ișalnița SA”, declara acesta.
Potrivit lui Năstase, proiectul de stocare ar urma să fie finanțat printr-un grant din Fondul pentru Modernizare, schimbându-se însă axa de finanțare, de la cea considerată neprioritară pentru gaz către cea dedicată stocării și energiei verzi.
Ce rămâne pentru Ișalnița după cărbune?
Pentru Dolj, miza este uriașă. Termocentrala Ișalnița a fost una dintre marile unități energetice ale județului, iar închiderea sa a însemnat nu doar dispariția unei capacități de producție, ci și sfârșitul unei epoci pentru sute de oameni care au lucrat în energie și minerit.
Acum, pe aceleași amplasamente, se pregătește o industrie complet diferită.
În locul cazanelor alimentate cu lignit, viitorul ar putea însemna baterii de sute de megawați, energie solară și servicii pentru sistemul energetic național.
Proiectul este însă, deocamdată, în etapa studiului de fezabilitate și a documentațiilor tehnice. Dacă planurile vor fi duse până la capăt, Ișalnița ar putea redeveni un punct important pe harta energetică a României – de această dată nu prin energia produsă din cărbune, ci prin energia stocată.
