Bătălia pentru cărbunele românesc ajunge la Curtea Constituțională, iar miza este uriașă pentru minerii și energeticienii din Oltenia. Președintele Nicușor Dan a atacat legea care condiționează închiderea termocentralelor pe lignit și huilă de construirea și punerea în funcțiune a unor noi capacități energetice. Pentru oamenii din cariere și termocentrale, legea ar putea însemna mai mult timp pentru CEO și pentru sistemul energetic pe cărbune. Pentru România însă, șeful statului avertizează asupra unui posibil risc financiar de ordinul miliardelor de euro.
Sesizarea președintelui va fi analizată de Curtea Constituțională pe 30 septembrie 2026.
Este, practic, un nou episod din războiul pentru viitorul mineritului și energiei pe cărbune din România.
Ce înseamnă legea pentru cei din cariere și termocentrale
Parlamentul a modificat OUG 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic și a introdus o condiție esențială: termocentralele pe lignit și huilă nu ar mai putea fi scoase din exploatare înainte ca noile capacități energetice care trebuie să le înlocuiască să fie construite, racordate la rețea și puse efectiv în funcțiune.
Pentru minerii și energeticienii care se tem de închiderea accelerată a carierelor și grupurilor energetice, prevederea este extrem de importantă.
Cu alte cuvinte, nu mai este suficient să existe un termen trecut într-un calendar. Trebuie să existe și energie care să înlocuiască energia produsă de cărbune.
Problema ridicată de Nicușor Dan este că legea nu stabilește un termen-limită până la care noile capacități trebuie realizate.
Iar aici apare marea controversă.
Președintele susține că, dacă noile centrale sau alte capacități nu sunt construite, calendarul de închidere a termocentralelor poate deveni dependent de un eveniment incert.
Pentru CEO, miza este enormă
În cazul Complexului Energetic Oltenia, discuția nu este doar despre câteva grupuri energetice.
În spatele calendarului de decarbonizare se află mii de locuri de muncă din carierele miniere și termocentrale, dar și viitorul unor comunități întregi din Gorj și Dolj.
Închiderea grupurilor pe cărbune fără alternative funcționale înseamnă nu doar mai puțină producție de energie, ci și presiune suplimentară asupra locurilor de muncă din minerit.
Legea adoptată de Parlament introduce exact ideea pe care minerii și energeticienii au invocat-o în repetate rânduri: nu închizi ceea ce produce energie până când nu ai cu ce să înlocuiești energia respectivă.
Pentru oamenii din sistem, aceasta poate fi diferența dintre un calendar de închidere executat mecanic și o tranziție energetică făcută în funcție de realitatea din Sistemul Energetic Național.
Nicușor Dan: România se poate trezi cu o factură uriașă
Președintele nu contestă doar efectele asupra calendarului de închidere.
El avertizează că modificările adoptate de Parlament ar putea avea consecințe financiare serioase pentru România.
În sesizarea transmisă CCR sunt invocate mai multe riscuri.
Pentru ceea ce este descris drept reversibilitatea Jalonului 114 din PNRR, corecția financiară ar putea ajunge la 1,8 miliarde de euro.
Separat, pentru neîndeplinirea Țintei 119a, care prevede retragerea suplimentară a 710 MW până la 31 august 2026, este menționată o posibilă penalizare de 770 de milioane de euro.
La acestea se adaugă riscul blocării cererilor de plată 5 și 6 din PNRR, estimate la aproximativ 8,8 miliarde de euro.
Important: aceste valori reprezintă riscuri juridice și financiare invocate în sesizare, nu bani pe care România i-ar pierde automat și nici o sumă care trebuie însumată ca o factură certă.
Și mai important: ce se întâmplă cu banii băgați deja în CEO?
Aici apare una dintre cele mai sensibile probleme pentru Oltenia.
Președintele invocă ajutorul de restructurare acordat Complexului Energetic Oltenia, în valoare de aproximativ 2,658 miliarde de euro.
Banii au fost acordați în baza unui plan de restructurare care prevede renunțarea treptată la lignit și înlocuirea producției pe cărbune cu noi capacități, inclusiv centrale pe gaze și surse regenerabile.
Dacă România schimbă regulile asumate, există, potrivit argumentelor din sesizare, riscul ca Bruxelles-ul să considere că anumite condiții ale ajutorului de stat nu mai sunt respectate.
În scenariul cel mai dur, se poate ajunge inclusiv la recuperarea unor sume deja acordate, cu dobândă.
Pentru CEO, ar fi o lovitură financiară de proporții.
Parlamentul a lăsat o ușă deschisă și pentru noi capacități pe cărbune
Legea mai conține o prevedere care a atras atenția președintelui.
În anumite situații, sunt permise noi capacități energetice bazate pe cărbune, în contexte precum securitatea națională, starea de urgență, războiul, constituirea stocurilor de siguranță, stocarea energiei sau consumul dispecerizabil.
Nicușor Dan consideră că formulările nu sunt suficient de clare și că pot genera interpretări diferite.
Pentru minerii și energeticienii din Oltenia, însă, simplul fapt că legea introduce astfel de excepții este un semnal că cărbunele nu poate fi scos complet din ecuația securității energetice peste noapte.
30 septembrie, zi importantă la CCR
Acum, toate privirile se mută către Curtea Constituțională.
Pe 30 septembrie 2026 este stabilit termenul pentru judecarea sesizării privind legea de modificare a OUG 108/2022.
Până atunci, pentru oamenii din carierele și termocentralele Olteniei, întrebarea rămâne aceeași:
Se închid grupurile și minele după calendarul stabilit pe hârtie sau abia după ce România are efectiv energie care să le înlocuiască?
Răspunsul CCR poate avea consecințe directe nu doar asupra legislației privind decarbonizarea, ci și asupra viitorului mineritului și producției de energie din Oltenia.
