O propunere legislativă care vizează modificarea sistemului de pensii pentru angajații din producția de energie electrică pe bază de cărbune a primit un aviz favorabil din partea Consiliului Economic și Social (CES). Susținerea nu este însă una necondiționată. CES cere clarificări importante privind categoriile de salariați care ar urma să beneficieze de condiții speciale de muncă, modul de recunoaștere a vechimii și, mai ales, impactul financiar al măsurilor asupra sistemului public de pensii.
Proiectul este inițiat de deputata AUR Ionelia-Florența Priescu, alături de peste 45 de parlamentari AUR, și a fost înregistrat la Senat, prima Cameră sesizată, sub numărul B76/19.02.2026.
Inițiativa vizează în special angajații din producția de energie pe bază de cărbune și urmărește să schimbe modul în care sunt recunoscute anumite perioade de muncă desfășurate în condiții grele și periculoase.
Mentenanța ar putea fi inclusă la condiții speciale
Una dintre cele mai importante modificări propuse este extinderea categoriei de persoane considerate că lucrează în condiții speciale.
În prezent, legislația referitoare la personalul din producția de energie electrică și extracția cărbunelui se referă în principal la angajații implicați direct și nemijlocit în aceste activități.
Proiectul AUR propune ca, în aceeași categorie, să intre și personalul de mentenanță, precum și cel care desfășoară activități asimilate.
Miza este importantă pentru mii de salariați din complexurile energetice, întrucât recunoașterea condițiilor speciale poate avea efecte atât asupra vârstei de pensionare, cât și asupra cuantumului pensiei.
CES consideră însă că termenii folosiți în proiect trebuie definiți mult mai precis. Instituția recomandă stabilirea unor criterii obiective, care să țină cont de tipul operațiunilor efectuate, gradul de risc și expunere, locul de muncă sau instalațiile asupra cărora se intervine.
Cu alte cuvinte, nu ar trebui să rămână la latitudinea fiecărui angajator să stabilească cine intră sau nu în categoria personalului de mentenanță și a activităților asimilate.
Angajații ar putea contesta adeverințele emise de angajatori
Proiectul introduce și o procedură prin care salariații ar putea contesta situațiile în care angajatorul recunoaște doar parțial activitatea desfășurată în condiții speciale.
Astfel, dacă o companie consideră că doar o parte din perioada lucrată se încadrează în condiții speciale, adeverința ar trebui să precizeze motivele pentru care restul perioadei nu este recunoscut.
Angajatul ar urma să poată solicita revizuirea documentului.
Inițiatorii susțin că această modificare este necesară deoarece, în practică, ar exista situații în care salariați aflați în condiții de muncă similare primesc documente diferite de la angajatori sau de la entități rezultate în urma reorganizării unor companii.
Problema este una deosebit de sensibilă pentru angajații din sectorul energetic, unde societățile și unitățile miniere au trecut în timp prin numeroase reorganizări, fuziuni și transferuri de activitate.
Până la 13 ani de reducere a vârstei de pensionare
O altă prevedere importantă a proiectului se referă la cumularea reducerilor de vârstă pentru pensionare.
Inițiatorii propun ca limita maximă a reducerilor cumulate să ajungă la 13 ani, prin modificarea articolului 54 din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii.
În cazul lucrătorilor care au acumulat perioade importante în condiții deosebit de grele, efectul unei asemenea prevederi poate fi semnificativ asupra momentului la care aceștia pot ieși la pensie.
CES atrage însă atenția că această modificare trebuie corelată cu prevederile articolului 54 alin. (3) din lege. În lipsa acestei corelări, există riscul ca măsura să nu poată fi aplicată în forma urmărită de inițiatori.
Un punct suplimentar pentru fiecare lună lucrată în condiții speciale
Proiectul mai prevede acordarea unui punct suplimentar la pensie pentru fiecare lună de stagiu realizată în condițiile prevăzute de lege.
Măsura ar urma să îi vizeze și pe salariații care ar fi introduși în categoria condițiilor speciale prin extinderea acesteia la personalul de mentenanță și activitățile asimilate.
Este una dintre prevederile care pot produce efecte financiare pe termen lung asupra sistemului public de pensii.
Tocmai de aceea, CES cere ca proiectul să fie însoțit de o evaluare de impact bugetar și actuarială clară și actualizată.
Instituția avertizează că extinderea numărului de persoane încadrate în condiții speciale, combinată cu acordarea punctului suplimentar și cu posibilitatea pensionării mai devreme, poate genera cheltuieli suplimentare importante pentru bugetul public.
Vechea grupă I și grupa a II-a, readuse în discuție
Un alt punct cu miză majoră este reprezentat de perioadele lucrate înainte de 1 aprilie 2001.
Proiectul prevede recunoașterea ca stagiu de cotizare în condiții speciale a anumitor perioade în care angajații din energie au fost încadrați, potrivit legislației de la acea vreme, în grupa I sau grupa a II-a de muncă.
Pentru foștii angajați ai unităților miniere și energetice, această prevedere poate avea consecințe directe asupra drepturilor de pensie.
CES cere însă stabilirea unor reguli clare privind documentele care pot dovedi aceste perioade.
Instituția consideră necesară corelarea noilor prevederi cu evidențele istorice privind grupele de muncă, astfel încât pensionarii să nu fie puși în situația de a face demersuri administrative sau judiciare excesive pentru a demonstra perioade care ar trebui să poată fi verificate din documentele existente.
În lipsa unor reguli clare, există riscul apariției unor noi litigii între foștii salariați, angajatori și casele teritoriale de pensii.
Guvernul Bolojan se opune proiectului
Avizul favorabil al CES vine într-un context în care Guvernul nu susține adoptarea proiectului.
Executivul, condus de premierul Ilie Bolojan, a transmis Parlamentului că nu este de acord cu inițiativa, invocând în primul rând angajamentele asumate de România prin PNRR.
Potrivit punctului de vedere transmis Parlamentului, Legea nr. 360/2023 reprezintă forma reformei pensiilor agreată cu Comisia Europeană în cadrul PNRR.
Guvernul consideră că modificarea ulterioară a cadrului legislativ poate ridica probleme în raport cu principiul ireversibilității reformelor asumate prin PNRR.
Executivul a invocat și probleme de constituționalitate și de tehnică legislativă, apreciind că anumite formulări din proiect nu sunt suficient de clare și previzibile.
Una dintre problemele indicate este chiar expresia „personalul implicat în mentenanță și activități asimilate”, despre care Guvernul spune că nu este definită suficient în legislația propusă.
Executivul atrage atenția și asupra impactului financiar. Inițiatorii nu ar fi indicat în mod suficient sursele necesare pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare generate de aplicarea măsurilor.
Concluzia Guvernului este fermă: Executivul nu susține adoptarea propunerii legislative.
Și Consiliul Legislativ a dat aviz negativ
O poziție și mai dură a avut-o Consiliul Legislativ, care a emis un aviz negativ la 24 martie 2026.
Instituția critică în special modul în care a fost fundamentată propunerea.
Consiliul Legislativ consideră că expunerea de motive este prea generală și nu explică suficient fiecare dintre modificările propuse la Legea pensiilor.
Au fost criticate inclusiv anumite formulări considerate improprii limbajului juridic, precum referirile la „perioade realizate sub contract” sau la „diverse transformări suferite de entitate”.
Pe fond, Consiliul Legislativ ridică și problema egalității de tratament. Instituția atrage atenția că acordarea unor avantaje suplimentare anumitor categorii de angajați trebuie justificată prin argumente obiective și concrete.
În ceea ce privește perioadele lucrate înainte de 2001, Consiliul Legislativ reclamă și lipsa unei corelări suficiente între prevederile nou propuse și cele deja existente în Legea nr. 360/2023.
Potrivit instituției, trebuie lămurit inclusiv modul în care sunt tratate diferențiat perioadele lucrate în grupa I și grupa a II-a, care au efecte diferite asupra punctajului de pensie.
Concluzia Consiliului Legislativ a fost că propunerea nu poate fi promovată în forma în care a fost redactată.
CES vede problema, dar cere reguli mai clare
Poziția Consiliului Economic și Social este diferită de cea a Guvernului și a Consiliului Legislativ.
CES a emis un aviz favorabil, în ședința din 4 martie 2026, documentul fiind semnat de președintele instituției, Sterică Fudulea.
Avizul nu înseamnă însă că proiectul este considerat pregătit pentru aplicare fără modificări.
Dimpotrivă, observațiile CES ating exact punctele care ar putea deveni cele mai controversate în momentul aplicării legii: cine intră în categoria beneficiarilor, cum se demonstrează perioadele lucrate, cum se contestă deciziile angajatorilor și cât va costa extinderea acestor drepturi.
Practic, CES recunoaște problema reclamată de parlamentarii AUR — existența unor situații neunitare în ceea ce privește recunoașterea condițiilor de muncă — dar cere ca soluția legislativă să fie mult mai precisă.
Pentru angajații și pensionarii din minerit și energie, miza este uriașă. O eventuală modificare a Legii pensiilor ar putea însemna reducerea vârstei de pensionare, recunoașterea unor perioade istorice de muncă și creșterea punctajului de pensie pentru anumite categorii de salariați.
Deocamdată însă, proiectul se lovește de opoziția Guvernului și de avizul negativ al Consiliului Legislativ, în timp ce CES a transmis un mesaj favorabil, dar cu avertismente clare privind necesitatea unor reguli de aplicare și a unei evaluări financiare.
Pentru miile de mineri și energeticieni care au lucrat ani sau chiar decenii în condiții grele, următorul pas parlamentar va fi urmărit cu maxim interes. Miza nu este doar recunoașterea unei categorii profesionale, ci și câți ani mai trebuie să lucreze oamenii din energie, ce perioade le sunt recunoscute și ce pensii vor primi la finalul carierei.
