Termocentrala Paroșeni a fost repornită luni și va produce energie electrică cel puțin până la sfârșitul acestei săptămâni, într-un moment în care România se confruntă cu o presiune tot mai mare asupra Sistemului Energetic Național, pe fondul caniculei, secetei și scăderii accentuate a debitelor râurilor și Dunării.
Unitatea din cadrul Complexului Energetic Valea Jiului dispune în prezent de un stoc de peste 40.000 de tone de cărbune, ceea ce permite menținerea centralei în funcțiune în această perioadă.
Directorul general al Complexului Energetic Valea Jiului, Samuel Dioane, a precizat că termocentrala a fost pornită luni dimineață, urmând să fie sincronizată cu Sistemul Energetic Național începând cu ora 17:00.
„Avem un stoc de cărbune de peste 40.000 de tone. Vom funcționa până în weekend. Dacă vor exista solicitări din partea Dispeceratului Energetic Național vom lucra și în perioada sfârșitului de săptămână și apoi în următoarele zile”, a declarat Samuel Dioane.
Termocentrala Paroșeni utilizează huila rezultată din lucrările de punere în siguranță și conservare a fostelor exploatări miniere din Valea Jiului. În actualul context energetic, fiecare capacitate disponibilă pentru producția de electricitate devine importantă, în special în intervalele de seară, când România înregistrează cele mai mari dificultăți în acoperirea consumului.
România importă masiv energie în orele de seară
Premierul interimar Ilie Bolojan, care deține și portofoliul Energiei, a avertizat luni că România are un deficit important de energie în intervalul 19:00-23:00. În aceste ore, necesarul este acoperit în principal prin importuri, însă presiunea este ridicată deoarece deficitul afectează întreaga regiune.
Potrivit lui Bolojan, în România consumul poate depăși în aceste zile 7.000 MW, ajungând la 7.500-7.600 MW, în timp ce importurile pot trece de 2.000-2.500 MW pe zi.
Situația este complicată de faptul că și țările din jur se confruntă cu probleme de producție. În regiune există un deficit de peste 4.000 MW, iar Ungaria, Serbia, Bulgaria și Republica Moldova au, la rândul lor, nevoie de energie.
Una dintre cele mai mari probleme este reprezentată de seceta extremă. Debitul Dunării a coborât la aproximativ 1.450 de metri cubi pe secundă și este estimat să ajungă la circa 1.400 mc/s în a doua parte a săptămânii.
Scăderea debitelor afectează direct producția hidroenergetică. Numai la Porțile de Fier, România a pierdut, potrivit premierului, aproximativ 2.000 MW din capacitatea de producție.
Cernavodă, una dintre marile probleme ale sistemului
Presiunea asupra sistemului energetic a crescut și după oprirea controlată a Unității 1 de la Cernavodă, în 28 iulie, pe fondul nivelului extrem de scăzut al Dunării.
Cele două unități ale centralei nucleare au câte aproximativ 700 MWe, iar energia nucleară reprezintă una dintre principalele surse stabile de producție ale României.
Autoritățile încearcă, în aceste condiții, să mențină în funcțiune Grupul 2 de la Cernavodă. Potrivit lui Bolojan, fiecare zi în care această unitate poate continua să producă înseamnă peste 650 MW disponibili pentru sistem, o cantitate considerată esențială în special în orele de seară.
Problemele nu sunt însă doar în România. Ungaria se confruntă, la rândul său, cu o situație dificilă la centrala nucleară de la Paks, iar în regiune există o presiune puternică asupra schimburilor de energie.
Dacia și Ford își opresc voluntar producția
Pentru reducerea consumului în orele de vârf, Guvernul a discutat cu principalii consumatori industriali și le-a cerut să își ajusteze voluntar consumurile.
Două dintre cele mai mari companii industriale din România, Dacia și Ford, au oprit voluntar producția până la 19 august, măsură care ar urma să ducă la o economie de aproximativ 200 MW.
„Orele de presiune sunt cele de seară”, a explicat Ilie Bolojan, precizând că unii mari consumatori își pot muta procesele tehnologice în alte intervale, în timp ce alții pot reduce temporar consumul.
Și secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a subliniat că este preferabil ca reducerile să fie planificate și voluntare decât să se ajungă la situații în care Dispeceratul Energetic Național să fie nevoit să facă decuplări.
„Este nevoie de o reajustare a fluxurilor pentru orele de vârf”, a afirmat Bușoi, explicând că industria poate contribui fie prin mutarea consumului în alte intervale orare, fie prin reducerea voluntară a consumului.
Guvernul încearcă să crească producția internă
Autoritățile susțin că au fost pornite la capacitate maximă toate capacitățile energetice disponibile, inclusiv centralele pe gaze din marile orașe.
În același timp, producția fotovoltaică este utilizată la maximum în perioadele în care există resursă solară, iar pentru sectorul de stocare au fost autorizate în ultimele săptămâni capacități de peste 400 MW.
Problema este că energia solară nu poate rezolva deficitul din intervalul de seară, exact atunci când producția fotovoltaică scade rapid, iar consumul rămâne ridicat.
În acest context, producția termocentralelor pe cărbune poate deveni importantă pentru echilibrarea sistemului, mai ales în orele de vârf.
Paroșeni, o capacitate readusă în sistem
Repornirea Termocentralei Paroșeni vine astfel într-un moment în care autoritățile caută fiecare megawatt disponibil pentru a menține echilibrul sistemului energetic.
Complexul Energetic Valea Jiului are la dispoziție peste 40.000 de tone de huilă, iar centrala va funcționa cel puțin până la sfârșitul săptămânii. Dacă Dispeceratul Energetic Național va solicita, producția ar putea continua și în zilele următoare.
În paralel, autoritățile fac apel la populație, companii și instituții publice să reducă voluntar consumul în orele de vârf. Ilie Bolojan a cerut inclusiv autorităților locale să reducă, seara, consumul aferent clădirilor publice și iluminatului arhitectural și să ajusteze intensitatea iluminatului public acolo unde există sisteme de telegestiune.
România a intrat în luna august în stare de alertă la nivel național din cauza situației energetice generate de secetă, debitele extrem de mici ale râurilor și Dunării și reducerea capacităților disponibile de producție.
În acest peisaj, repornirea unor centrale pe cărbune, reducerea voluntară a consumului industrial, importurile și menținerea în funcțiune a capacităților nucleare disponibile sunt principalele măsuri prin care autoritățile încearcă să evite apariția unor dezechilibre majore în Sistemul Energetic Național.
