Complexul Energetic Oltenia avea pierderi uriașe acum patru ani, înainte de războiul din Ucraina, din cauza poverii fiscale numite certificate de carbon. De când a început războiul, prețul energiei a crescut uluitor, făcând profitabile chiar și companiile din energie care înainte aveau pierderi. Companiile deja profitabile, cum ar fi Hidroelectrica, a bătut noi recorduri ale profitului.
Acum a început un alt război, cel din Orientul Mijlociu, iar prețul petrolului și gazelor naturale a luat-o razna. Dacă va fi un război de durată, s-ar putea dubla. În aceste condiții, țări cu lideri responsabili, cum ar fi Italia condusă de Georgia Meloni, iau în calcul redeschiderea centralelor pe cărbune. Guvernanții noștii încă nu și-au pus această problemă.
In prima saptamana de razboi in Orientul Mijlociu, cotatiile petrolului Brent, referinta pentru piata internationala, inclusiv pentru cea europeana, au crescut de la 72 de dolari pe baril la aproape 90 de dolari pe baril.
Pretul gazelor naturale aproape ca s-a dublat pe pietele europene. In Europa de Est, carburantii s-au scumpit fara ca guvernele sa se grabeasca sa implementeze mecanisme de control. Pentru est-europeni, razboiul din Golful Persic se simte in primul rand la pompa.
Tarile din regiune cel mai expuse la cresterea preturilor energiei din cauza conflictului din Golf sunt Ungaria si Romania. Pe frontul valutar, cea mai vulnerabila este Ungaria. Insa Romania are dezavantajul ca razboiul a prins-o cu cea mai puternica inflatie din UE si cu cele mai mari dobanzi.
