Un scandal de proporții zguduie piața muncii din Gorj, după ce lideri sindicali susțin că aproximativ 2.000 de persoane au fost menținute, timp de patru ani, pe contracte de muncă pe perioadă determinată la Complexul Energetic Oltenia (CEO), deși legislația în vigoare limitează această practică.
Declarațiile vin din partea președintelui Confederației Naționale Sindicale Cartel Alfa, Bogdan Iuliu Hossu, care afirmă că situația este una ilegală și a avut consecințe directe asupra angajaților disponibilizați recent.
Contracte prelungite ani la rând
Potrivit lui Hossu, conducerea companiei a recurs la o practică repetată de prelungire a contractelor pe perioadă determinată, prin acte adiționale, la intervale de trei sau șase luni.
„Din punctul nostru de vedere, situația era ilegală, pentru că timp de patru ani au făcut contracte pe durată determinată și le-au tot prelungit. Posturile respective ar fi trebuit să fie transformate în contracte pe durată nedeterminată”, a declarat liderul sindical.
În realitate, explică acesta, compania ar fi interpretat legislația în sensul că poate menține astfel de contracte pe o perioadă extinsă, prin reînnoiri succesive, deși Codul muncii prevede limite clare.
Citește și dezvăluirea noastră despre: Compania de stat care a început anul cu 235 de șefi
Ce spune legea
Conform articolului 82 din Codul muncii:
- între aceleași părți pot fi încheiate cel mult trei contracte succesive pe durată determinată;
- aceste contracte nu pot depăși anumite limite de timp, iar scopul lor este unul temporar (proiecte, lucrări specifice).
În cazul CEO, însă, angajații ar fi fost ținuți în mod constant în această formă de încadrare, fără a li se oferi stabilitatea unui contract pe perioadă nedeterminată.
Mii de oameni, fără protecție socială
Efectele acestei politici s-au văzut recent. La 1 aprilie 2026, compania a încetat contractele pentru 1.476 de salariați, iar la 1 mai urmează alte 317 persoane.
În mod formal, nu a fost vorba despre concedieri colective, ci despre încetarea unor contracte pe perioadă determinată. În practică, însă, oamenii au rămas fără locuri de muncă și fără drepturi compensatorii.
„Nu au beneficiat de salarii compensatorii. Dacă ar fi avut contracte pe perioadă nedeterminată, puteau primi până la 24 de salarii”, spun acum liderii de sindicat.
„Tranziția verde” – promisiuni fără rezultate
Situația este cu atât mai gravă cu cât județul Gorj a fost inclus în programul european de tranziție energetică, destinat regiunilor dependente de cărbune.
Potrivit liderului sindical, autoritățile nu au reușit să implementeze măsuri concrete:
- nu au fost create locuri de muncă alternative;
- nu s-au dezvoltat investiții în alte sectoare;
- cursurile de formare profesională nu au avut finalitate reală.
„S-au cheltuit bani pe formare, dar nu s-a creat niciun loc de muncă nou care să absoarbă persoanele disponibilizate din sectorul minier”, a declarat Hossu.
În plus, lipsa unor capacități energetice alternative ar avea efecte directe asupra economiei și populației, inclusiv prin creșterea prețurilor la energie.
Nu rata ancheta noastră despre: „Demisii de lux” în Energie. Ne-au costat milioane!
Compromisuri și presiuni
Surse din domeniu susțin că această practică a fost rezultatul unui compromis între conducerea companiei și sindicate. În contextul planului de restructurare impus CEO, angajările pe perioadă nedeterminată erau limitate drastic.
Astfel, varianta contractelor pe perioadă determinată ar fi fost văzută ca o soluție temporară pentru menținerea locurilor de muncă, chiar dacă una aflată la limita legalității.
Alternativa ar fi fost concedierea mai devreme a acestor angajați.
Oportunități limitate pentru disponibilizați
În încercarea de a gestiona situația, Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Gorj organizează, pe 29 aprilie 2026, o bursă a locurilor de muncă dedicată persoanelor afectate.
Evenimentul, intitulat „Viitor pentru Gorj – Bursa locurilor de muncă în tranziție justă”, va avea loc la Universitatea Constantin Brâncuși din Târgu Jiu și se adresează:
- foștilor angajați ai CEO și ai Minprest Serv;
- șomerilor înregistrați în evidențele agenției.
Rămâne însă de văzut dacă piața locală poate absorbi un număr atât de mare de persoane disponibilizate.
O problemă sistemică
Cazul de la Complexul Energetic Oltenia ridică semne de întrebare serioase privind modul în care legislația muncii este aplicată în companiile de stat, dar și eficiența politicilor de tranziție economică.
În lipsa unor măsuri coerente, mii de oameni riscă să rămână fără locuri de muncă stabile, fără protecție socială și fără perspective reale de reconversie profesională.
Deciziile luate în următoarea perioadă – atât la nivel guvernamental, cât și la nivel local – vor fi esențiale pentru viitorul economic al unei regiuni deja vulnerabile.
