Complexul Energetic Oltenia încearcă să limiteze eliberarea adeverințelor solicitate de foștii angajați, invocând volumul uriaș de documente din arhivă, lipsa unor dovezi pentru anumite perioade de activitate și faptul că multe dintre informațiile necesare pensionării se află deja în bazele de date ale Casei de Pensii.
Poziția companiei apare într-un proces judecat de Tribunalul Gorj, după ce un fost salariat al CEO a cerut în instanță documente privind condițiile de muncă și veniturile realizate de-a lungul perioadei în care a lucrat în cadrul societății.
Fostul angajat a susținut că a solicitat în repetate rânduri eliberarea unor adeverințe, însă compania nu i-ar fi soluționat cererile. Acesta a cerut, printre altele, documente care să ateste perioadele lucrate în grupa I și în condiții speciale, precum și veniturile brute pentru care au fost achitate contribuții sociale.
CEO: „Nu putem trece în adeverințe orice solicită fostul angajat”
În apărarea sa, Complexul Energetic Oltenia a transmis instanței că are obligația legală de a elibera documentele solicitate, însă numai în măsura în care informațiile pot fi demonstrate cu acte aflate în arhiva societății.
Cu alte cuvinte, compania susține că nu își poate asuma răspunderea pentru informații care nu pot fi verificate în documentele pe care le deține.
CEO a invocat prevederile legale potrivit cărora deținătorii de arhive sunt răspunzători pentru legalitatea, exactitatea și corectitudinea datelor înscrise în adeverințele eliberate pentru stabilirea sau recalcularea pensiilor.
Astfel, societatea susține că documentele trebuie întocmite pe baza statelor de retribuții, statelor de plată, documentelor de personal și celorlalte înscrisuri existente în arhivă.
21.029 de cereri pentru adeverințe
Unul dintre argumentele folosite de CEO în proces este și volumul foarte mare de solicitări.
Compania a susținut că arhiva sa se confruntă cu aproximativ 21.029 de cereri privind eliberarea adeverințelor.
În aceste condiții, societatea a încercat să explice că documentele nu pot fi întocmite automat și că este necesară verificarea arhivelor pentru fiecare fost angajat în parte.
CEO a transmis instanței că nu este vorba despre rea-voință în comunicarea informațiilor, ci despre obligația companiei de a se baza exclusiv pe documente verificabile.
Compania contestă și recunoașterea grupei I
O altă linie importantă de apărare a CEO a fost legată de grupa de muncă și condițiile speciale.
Compania a susținut că fostul angajat a fost încadrat în grupa a II-a de muncă, potrivit documentelor existente, și că nu a prestat activitate în grupa I, condiție necesară pentru eliberarea anumitor adeverințe în baza legislației actuale.
CEO a invocat și schimbările legislative produse după intrarea în vigoare a Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, susținând că anumite prevederi pe baza cărora foștii angajați solicită în prezent recunoașterea unor perioade în condiții speciale au fost abrogate.
Compania a arătat că activitatea desfășurată în grupa a II-a înainte de 1 aprilie 2001 nu poate fi transformată automat în activitate desfășurată în condiții speciale în baza actualei legislații.
„Casa de Pensii are deja datele pentru perioadele de după 2001”
CEO a încercat să respingă și solicitarea privind eliberarea unei adeverințe cu toate veniturile brute și contribuțiile sociale.
Compania a argumentat că, pentru perioadele ulterioare datei de 1 aprilie 2001, veniturile pentru care s-au calculat și reținut contribuțiile sociale au fost raportate către casele de pensii prin declarațiile obligatorii.
Prin urmare, susține societatea, informațiile necesare pentru stabilirea stagiului de cotizare și a punctajului de pensie se află deja în evidențele sistemului public de pensii.
În cazul perioadelor mai vechi, CEO a susținut că situația trebuie stabilită pe baza documentelor existente în arhivă și a legislației aplicabile la momentul respectiv.
CEO a eliberat totuși o adeverință în timpul procesului
În timpul procesului, compania a eliberat o adeverință privind veniturile brute identificate în arhiva proprie.
Documentul a atestat veniturile pentru care au fost găsite dovezi în statele de plată, cu mențiunea că pentru anumite perioade nu au fost identificate în arhivă documente privind salarizarea.
În aceste condiții, Tribunalul Gorj a constatat că partea din cerere referitoare la veniturile deja atestate a rămas fără obiect.
Instanța nu a acceptat însă ca CEO să nu răspundă cererii privind condițiile de muncă
Judecătorii au făcut însă o distincție importantă.
Tribunalul nu a obligat CEO să recunoască faptul că fostul angajat a lucrat în grupa I sau în condiții speciale. Compania a fost obligată să soluționeze cererea formulată de acesta.
Instanța a constatat că solicitarea privind condițiile de muncă nu fusese efectiv soluționată de societate.
Astfel, dacă CEO consideră că fostul angajat nu a lucrat în condiții speciale, compania trebuie să spună acest lucru clar în răspuns. Dacă documentele demonstrează anumite perioade lucrate în condiții speciale, acestea trebuie menționate în adeverință.
Instanța a apreciat că angajatorul trebuie să emită documentele referitoare la condițiile de muncă, urmând ca Casa de Pensii să stabilească ulterior modul în care acestea sunt valorificate la pensie.
Bătălia pentru adeverințe continuă
Sentința Tribunalului Gorj arată astfel cât de complicată a devenit problema adeverințelor pentru foștii angajați ai Complexului Energetic Oltenia.
Pe de o parte, foștii salariați cer documente care să le permită valorificarea întregii activități la pensie. Pe de altă parte, CEO susține că nu poate înscrie în adeverințe informații care nu pot fi demonstrate cu documente din arhivă și că orice mențiune greșită poate atrage răspunderea societății.
În acest caz, Tribunalul Gorj a admis doar în parte acțiunea și a obligat compania să soluționeze cererea privind condițiile de muncă, fără să stabilească însă că fostul angajat a lucrat efectiv în grupa I sau în condiții speciale.
Hotărârea pronunțată la 6 iulie 2026 poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.
