Un nou proces cu miză financiară importantă pentru o administrație locală din județul Gorj scoate la iveală un conflict juridic care durează de mai mulți ani și care vizează degradarea unor terenuri agricole. Comuna Cătunele a fost obligată de instanță să plătească aproape 38.000 de lei despăgubiri unui proprietar de terenuri, pentru lipsa de folosință a suprafețelor afectate de excavații și lucrări realizate în trecut.
Decizia Tribunalului Gorj, pronunțată în ianuarie 2026, a menținut sentința Judecătoriei Motru și a respins apelul formulat de administrația locală. Procesul nu s-a încheiat însă definitiv, cauza aflându-se acum în recurs la Curtea de Apel Craiova.
Despăgubiri de aproape 38.000 de lei pentru lipsa de folosință a terenului
Prin sentința civilă pronunțată de Judecătoria Motru, instanța a admis acțiunea formulată de reclamant și a obligat UAT Cătunele la plata sumei de 37.786 de lei, reprezentând despăgubiri pentru lipsa de folosință a terenurilor în litigiu.
În plus, instanța a dispus ca primăria să suporte și suma de 3.239 de lei către bugetul de stat, reprezentând taxă judiciară de timbru și onorariu de expert judiciar, acordate prin ajutor public judiciar.
Potrivit hotărârii, terenurile reclamantului ar fi fost degradate în urma unor lucrări de excavație și extragere de agregate utilizate pentru construirea unui dig de protecție.
Instanța a reținut explicit că:
„terenurile prezintă în continuare degradări, în urma unor lucrări de excavație cu gropi și crovuri de diferite mărimi și adâncimi și sunt improprii folosinței agricole”.
CITEȘTE ȘI: Drum din Gorj, în pericol de prăbușire: groapă de câțiva metri pe ruta Motru–Slivilești
Instanța: „Terenurile nu au fost redate circuitului agricol”
Judecătorii au considerat esențial faptul că terenurile nu au fost refăcute și nici reintroduse în circuitul agricol, deși efectele degradării au continuat ani la rând.
În motivarea deciziei se arată că:
„terenurile nu au fost redate circuitului agricol, pârâta nu a întreprins niciun demers în acest sens”.
De asemenea, instanța a stabilit că prejudiciul produs reclamantului reprezintă venitul pe care acesta l-ar fi putut obține dacă terenurile ar fi fost exploatate în mod normal.
Judecătorii au precizat că:
„prejudiciul produs reclamantului este de 37.786 lei venit net pe care un gospodar diligent l-ar fi putut obține”.
Litigiul are la bază o decizie anterioară definitivă
Procesul actual nu este primul dintre părți. Într-un dosar anterior, soluționat definitiv încă din 2022, instanțele au stabilit deja existența prejudiciului și responsabilitatea administrației locale.
Judecătoria Motru a invocat în noul dosar principiul „autorității de lucru judecat”, explicând că anumite aspecte juridice au fost deja stabilite definitiv și nu mai pot fi contestate.
În motivare se arată că:
„reclamantul este proprietarul terenului în litigiu” și că „există o faptă ilicită a pârâtei constând în distrugerea terenului”.
Instanța a făcut referire la articolul 431 din Codul de procedură civilă, care permite folosirea unei hotărâri definitive ca argument într-un proces ulterior între aceleași părți.
Primăria a contestat decizia și a invocat lipsa unei obligații legale
În apel, reprezentanții UAT Cătunele au susținut că administrația locală nu avea obligația legală de a reface terenurile și că prejudiciul invocat de reclamant nu ar fi fost suficient dovedit.
Apelanta a arătat că:
„nu este debitoarea unei obligații de a face care să justifice stabilirea unei răspunderi delictuale”.
Primăria a susținut că instanța de fond ar fi ignorat mai multe apărări importante și că degradarea terenului ar fi putut proveni inclusiv din activități desfășurate de o societate comercială implicată într-o exploatare de balastieră.
În documentele depuse la dosar se menționează că:
„terenul reclamantului a fost folosit anterior pentru exploatarea unei balastiere”.
De asemenea, administrația locală a contestat concluziile expertizei tehnice și a susținut că nu există dovezi certe că materialele utilizate pentru construirea digului ar proveni exact de pe terenurile reclamantului.
Potrivit apelului:
„formularea expertului este ipotetică, nu categorică”.
Tribunalul Gorj a respins apelul ca nefondat
Tribunalul Gorj a respins însă toate argumentele formulate de administrația locală și a menținut integral sentința pronunțată de Judecătoria Motru.
Judecătorii au apreciat că situația juridică a fost deja tranșată prin hotărârile anterioare și că prejudiciul continuă atât timp cât terenurile rămân degradate și improprii utilizării agricole.
În motivare se precizează că:
„ceea ce s-a tranșat și statuat definitiv nu mai poate fi contrazis printr-o altă hotărâre”.
Tribunalul a considerat că expertizele efectuate în dosar demonstrează în continuare existența prejudiciului și lipsa unor măsuri concrete de remediere.
Prin urmare, instanța a decis:
„Respinge apelul formulat de apelanta-pârâtă UAT Cătunele ca nefondat”.
Dosarul a ajuns acum la Curtea de Apel Craiova
După pierderea apelului, administrația locală are posibilitatea de a continua lupta în instanță prin formularea recursului.
Miza juridică și financiară este importantă, deoarece o decizie definitivă favorabilă reclamantului ar putea deschide calea și altor litigii similare privind degradarea terenurilor și lipsa de folosință.
Speța ridică inclusiv probleme legate de responsabilitatea autorităților locale în cazul lucrărilor de infrastructură și al exploatărilor de agregate minerale.
Pentru proprietarii de terenuri afectați de lucrări similare, cazul poate deveni un precedent relevant privind acordarea de despăgubiri pentru imposibilitatea folosirii terenurilor agricole.
În același timp, pentru administrațiile locale, astfel de procese pot genera presiuni suplimentare asupra bugetelor publice, în contextul în care despăgubirile, expertizele și cheltuielile de judecată pot ajunge la sume consistente.
