O femeie din județul Dolj a fost nevoită să ajungă în instanță pentru a demonstra că a muncit timp de 15 ani în fostul CAP din localitatea sa și pentru ca această perioadă să fie recunoscută la stabilirea pensiei. Cazul ilustrează dificultățile cu care se confruntă mii de foști membri cooperatori, obligați să dovedească, după zeci de ani, o activitate pentru care statul nu mai deține documentele necesare.
Prin hotărârea pronunțată la 2 iulie 2026, Tribunalul Dolj a admis acțiunea reclamantei și a constatat că aceasta a desfășurat activitate ca membru cooperator în cadrul fostului CAP „Înfrățirea”, în perioada 1 ianuarie 1977 – 31 decembrie 1992, perioadă care constituie timp util la pensie și trebuie valorificată la stabilirea drepturilor de pensie.
Arhive lipsă, ani întregi fără dovadă
Femeia a arătat că, fiind membru cooperator, nu a avut niciodată carnet de muncă, iar evidența activității era ținută în fișe individuale. După desființarea CAP-ului, arhiva a fost preluată de primărie, însă documentele pentru ultimii ani de activitate nu au mai fost găsite.
CITEȘTE ȘI: Marcela Fota pierde un teren în Craiova, moștenit de la soț
Casa Județeană de Pensii a susținut că instituția nu are calitate procesuală pasivă și că dovada vechimii ar trebui obținută de la deținătorul arhivei. Numai că primăria a comunicat instanței că nu mai deține documentele necesare.
Tribunalul a respins această apărare și a reținut că, în lipsa documentelor primare și după dispariția fostului angajator, casa de pensii poate fi chemată în judecată.
Judecătorul: nu poate fi vina reclamantei că arhiva este deteriorată
Unul dintre cele mai importante pasaje din motivarea instanței surprinde drama cu care se confruntă numeroși pensionari:
„Deși arhiva fostului CAP a fost preluată de UAT (…) aceasta este deteriorată și nu s-au mai găsit înscrisuri cu privire la reclamantă (…). Nu poate fi reținută culpa reclamantei pentru condițiile în care a fost depozitată arhiva, soluția contrară fiind inechitabilă.”
Instanța a apreciat că persoana nu poate pierde dreptul la pensie din cauza modului în care autoritățile au conservat documentele fostelor cooperative agricole.
Martorii au suplinit documentele dispărute
În lipsa arhivelor complete, judecătorii au analizat documentele rămase și au audiat un fost șef de fermă al CAP-ului.
Acesta a declarat că reclamanta a lucrat neîntrerupt în cooperativă încă din 1977, mai întâi la muncile agricole, apoi în zootehnie, și că și-a realizat permanent normele de muncă.
Instanța a reținut că declarația martorului confirmă activitatea desfășurată și completează înscrisurile existente în arhivă.
Sistemul îi obligă pe bătrâni să dovedească munca de acum 40-50 de ani
În motivare, Tribunalul Dolj explică și particularitatea fostului sistem cooperatist: membrii CAP nu aveau contract individual de muncă și nici carnet de muncă. Pentru ei conta „timpul util la pensie”, calculat în funcție de normele de muncă realizate anual.
Judecătorii arată că, potrivit legislației, persoanele care au lucrat în fostele cooperative agricole își pot dovedi activitatea prin alte acte prevăzute de lege, iar atunci când acestea au dispărut din arhive, instanța poate administra și alte probe.
Decizia
Tribunalul Dolj a admis cererea reclamantei și a stabilit că perioada 1 ianuarie 1977 – 31 decembrie 1992 reprezintă timp util la pensie și trebuie valorificată la calcularea drepturilor de pensie.
Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.
