Foști angajați ai Complexul Energetic Oltenia au deschis procese în instanță după ce au fost trimiși în șomaj, în urma expirării contractelor de muncă pe perioadă determinată. Oamenii susțin că, după până la trei ani de activitate continuă, compania ar fi trebuit să le ofere contracte pe perioadă nedeterminată, conform interpretării legislației muncii.
Situația riscă să genereze un val de litigii cu impact major asupra companiei energetice și asupra bugetului destinat salariilor și restructurărilor din sectorul energetic. În paralel, o parte dintre foștii salariați au depus și plângeri penale la Parchet, invocând posibile abuzuri și tratamente diferențiate între angajați.
Procese pentru locurile de muncă pierdute
Surse din interiorul companiei afirmă că tot mai mulți foști angajați consultă avocați specializați în dreptul muncii, convinși că legislația le oferă șanse reale de câștig.
Potrivit acestora, după o perioadă de aproximativ 36 de luni de muncă, salariații ar fi trebuit să beneficieze de transformarea contractelor în unele permanente, nu de încetarea colaborării. Dacă instanțele vor da dreptate chiar și unui singur reclamant, există posibilitatea apariției unei practici judiciare care să declanșeze sute de alte acțiuni similare.
Miza financiară este semnificativă: eventualele decizii favorabile ar putea obliga compania să plătească despăgubiri, salarii restante și cheltuieli de judecată, într-un moment în care sectorul energetic trece deja prin restructurări și presiuni economice majore.
CITEȘTE ȘI: Baiaram pleacă, Romanchuk ajunge la națională, iar Al Ahly pregătește lovitura pentru Al-Hamlawi
Cum ar fi fost folosite contractele pe perioadă determinată
Conform informațiilor apărute în spațiul public, mecanismul folosit de companie ar fi constat în încheierea unui contract inițial pe șase luni, urmat de prelungiri succesive prin acte adiționale pe perioade de 1, 3 sau 6 luni.
După atingerea pragului de trei ani, ar fi fost semnat un nou contract considerat juridic „al doilea contract”, ceea ce ar fi permis continuarea angajării fără transformarea automată într-un contract permanent.
Specialiștii în legislația muncii atrag atenția că articolul 82 din Codul Muncii limitează numărul contractelor succesive și stabilește reguli clare privind utilizarea muncii temporare.
Printre prevederile importante se numără:
- maximum 3 contracte succesive între aceleași părți;
- contractele semnate la mai puțin de 3 luni distanță sunt considerate succesive;
- fiecare contract determinat nu poate depăși anumite limite prevăzute de lege.
Plângeri penale și acuzații privind tratamentul diferențiat
O parte dintre foștii salariați au ales să meargă mai departe și au depus sesizări la Parchet. În centrul acuzațiilor se află presupuse situații în care unii angajați cu contracte temporare au fost ulterior păstrați pe perioadă nedeterminată, în timp ce alții au fost concediați.
În același timp, există și argumentul potrivit căruia mulți dintre angajații disponibilizați nu ar fi depus cereri oficiale către administrație pentru transformarea contractelor în unele permanente.
Acest aspect ar putea deveni esențial în eventualele procese, deoarece instanțele vor analiza dacă angajatorul avea obligația legală de a face conversia contractelor sau dacă era necesară o solicitare expresă din partea salariatului.
CITEȘTE ȘI: Mister fără sfârșit în Dolj. I-au declarat decesul când ar fi împlinit suta de ani!
Restructurări masive în energie: aproape 2.000 de oameni au plecat deja
Valul de procese vine într-un context extrem de tensionat pentru industria energetică pe cărbune din România.
Datele prezentate arată că:
- la 1 aprilie au plecat din companie 1.476 de salariați;
- la 1 mai încă 317 angajați au rămas fără locuri de muncă;
- aproximativ 260 de persoane ar putea fi disponibilizate în luna august.
În paralel, compania a început închiderea unor capacități energetice importante, inclusiv un grup pe cărbune de la Turceni și carierele miniere Lupoaia și Jilț Sud.
Aceste măsuri fac parte din procesul de tranziție energetică și reducere a producției pe bază de cărbune, însă impactul social este major pentru județul Gorj, unde mii de familii depind direct sau indirect de salariile din sectorul energetic.
Impact economic: salarii pierdute, consum redus și presiune socială
Economiștii avertizează că disponibilizările masive pot produce efecte în lanț asupra economiei locale. Reducerea veniturilor afectează consumul, crește presiunea asupra bugetelor familiale și poate amplifica migrația forței de muncă.
În plus, eventualele procese câștigate de foștii angajați ar putea crea un precedent important pentru întreaga piață a muncii din România, în special pentru companiile care utilizează pe scară largă contracte temporare.
Pentru autorități, situația ridică și o problemă sensibilă: modul în care instituțiile de control au verificat respectarea legislației muncii în cadrul unuia dintre cei mai mari angajatori din regiune.
Ce urmează pentru CE Oltenia și foștii angajați
Următoarele luni ar putea fi decisive atât pentru viitorul companiei, cât și pentru sute de foști salariați care speră să își recupereze locurile de muncă sau să obțină despăgubiri.
Dacă instanțele vor confirma că legislația muncii a fost interpretată abuziv, Complexul Energetic Oltenia s-ar putea confrunta cu un val fără precedent de litigii, într-o perioadă în care industria energetică românească este deja afectată de restructurări, costuri ridicate și presiuni legate de tranziția verde.
