Criza energetică prin care trece România readuce în prim-plan energia produsă pe cărbune și, implicit, rolul minerilor și energeticienilor din cadrul Complexului Energetic Oltenia. În acest context, un fost lider de sindicat îi îndeamnă pe angajații companiei să iasă în stradă și să-și ceară drepturile, considerând că actuala situație reprezintă momentul potrivit pentru a pune presiune pe autorități.
„Minerii să iasă în stradă și să-și ceară drepturile. Acum e momentul ideal!”, a declarat fostul sindicalist Nicu Bunoaica, într-un interviu acordat Radio Infinit.
Mesajul vine într-un moment în care sistemul energetic național se confruntă cu presiuni tot mai mari. O unitate a centralei nucleare de la Cernavodă a fost oprită controlat pe fondul debitului foarte scăzut al Dunării, în timp ce producția termocentralelor pe cărbune a crescut semnificativ.
Bunoaica susține că România nu își poate permite să renunțe la energia produsă pe bază de cărbune, despre care afirmă că este importantă pentru siguranța sistemului energetic.
„Mineritul trebuie să meargă. Nu ne putem debarasa de energia pe cărbune care asigura siguranța Sistemului Energetic Național. Vorbim de energie multă și ieftină”, a declarat fostul lider sindical.
CITEȘTE ȘI: Baiaram valorează aproape cât toată echipa adversă
În opinia acestuia, situația actuală le oferă angajaților Complexului Energetic Oltenia un argument puternic pentru a solicita autorităților măsuri concrete pentru companie și pentru salariați.
Jan Popescu: „Du-te la Bruxelles și spune-le că avem nevoie de energia din Oltenia”
Și președintele executiv al Sindicatului Mine Energie Oltenia, Jan Popescu, critică mesajele venite din partea Guvernului privind reducerea consumului de energie electrică.
Liderul sindical reacționează în special la apelul premierului interimar Ilie Bolojan ca populația să facă economie la electricitate în intervalele de consum ridicat.
Popescu compară situația actuală cu perioada comunistă, când populația era obligată să suporte întreruperi și restricții de energie.
„După 35 de ani, un conducător al țării, actual premier al României, spune că ar trebui să ne reducem consumul de energie ca să treacă România prin criză”, a afirmat Jan Popescu.
În opinia sa, soluția nu este ca populația să fie îndemnată să consume mai puțin, ci ca autoritățile să negocieze la nivel european prelungirea perioadei în care energia pe cărbune poate fi produsă în România.
„Urcă-te în avion, du-te la Bruxelles (…) și spune-le că nu se poate fără energia produsă de minerii și energeticienii din Oltenia”, a transmis liderul SMEO.
Acesta consideră că România trebuie să obțină o perioadă suplimentară pentru exploatarea cărbunelui și producerea energiei, mai ales în condițiile în care sistemul are nevoie de capacități stabile de producție.
„Când ai nevoie de noi, ne ceri energie. Dar când reduci personalul?”
Jan Popescu acuză guvernanții că își amintesc de minerii și energeticienii din Oltenia atunci când sistemul are nevoie de energie, dar nu țin cont de problemele cu care se confruntă angajații Complexului Energetic Oltenia.
Liderul sindical a criticat inclusiv reducerea efectivelor de personal și măsurile luate în cadrul companiei în ultimii ani.
„Vine și spune că avem nevoie de energie. Bă, dar când ai dat 2.000 de oameni afară (…) nu stai și gândești că poate o să ajungi și la vremurile astea în care ai nevoie și nu putem?”, a declarat acesta.
Popescu susține că oamenii din CEO continuă să lucreze pentru menținerea în funcțiune a grupurilor energetice, în ciuda problemelor cu care se confruntă compania și a reducerilor de personal.
România, dependentă de importuri în orele de vârf
Datele privind funcționarea Sistemului Energetic Național arată presiunea tot mai mare asupra producției interne. În intervalele de consum maxim, necesarul de energie poate ajunge la aproximativ 7.500 MW, în timp ce producția internă poate coborî în jurul valorii de 4.300 MW.
Diferența de aproximativ 3.000 MW trebuie acoperită prin importuri, utilizarea rezervelor disponibile și, în anumite situații, prin reducerea consumului industrial.
CITEȘTE ȘI: Bani europeni pentru șase proiecte din Dolj
În acest context, termocentralele pe cărbune din Oltenia își recapătă temporar importanța strategică. Producția acestora se apropie de pragul de 1.000 MW, într-o perioadă în care România se confruntă simultan cu temperaturi ridicate, consum mare de energie, producție hidro afectată de secetă și probleme generate de debitul redus al Dunării.
Pentru minerii și energeticienii din Gorj, situația reprezintă însă mai mult decât o criză de moment. Sindicaliștii susțin că este dovada faptului că România nu își poate permite să renunțe brusc la capacitățile pe cărbune fără să aibă suficiente alternative care să asigure energia în perioadele critice.
Mesajul transmis de sindicaliști este, astfel, unul fără echivoc: dacă energia pe cărbune este din nou necesară pentru siguranța sistemului, atunci și mineritul și termocentralele din Oltenia trebuie tratate ca infrastructură strategică, nu doar ca activități aflate în proces de închidere.
